10 definiții pentru ospătos


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

OSPĂTÓS, -OÁSĂ, ospătoși, -oase, adj. (Înv.) Ospitalier. – Oaspete + suf. -os.

OSPĂTÓS, -OÁSĂ, ospătoși, -oase, adj. (Înv.) Ospitalier. – Oaspete + suf. -os.

ospătos, ~oa a [At: ODOBESCU, S. III, 550 / V: (îrg) ospet~ / Pl: ~oși, ~oase / E: ospăta + -os] (Înv) Ospitalier.

OSPĂTÓS, -OÁSĂ, ospătași, -oase, adj. (Învechit) Ospitalier. Romînul, vechi moștean al acestui pămînt, e ospătos și darnic. ODOBESCU, S. III 550.

OSPĂTÓS ~oáse (~óși, ~oáse) înv. v. OSPITALIER. /a (se) ospăta + suf. ~os

ospătos a. ospitalier: firea lor mai ospătoasă OD.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

ospătós (înv.) adj. m., pl. ospătóși; f. ospătoásă, pl. ospătoáse

ospătós adj. m., pl. ospătóși; f. sg. ospătoásă, pl. ospătoáse


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

OSPĂTÓS adj. v. ospitalier, primitor.

ospătos adj. v. OSPITALIER. PRIMITOR.

Intrare: ospătos
ospătos adjectiv
adjectiv (A51)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ospătos
  • ospătosul
  • ospătosu‑
  • ospătoa
  • ospătoasa
plural
  • ospătoși
  • ospătoșii
  • ospătoase
  • ospătoasele
genitiv-dativ singular
  • ospătos
  • ospătosului
  • ospătoase
  • ospătoasei
plural
  • ospătoși
  • ospătoșilor
  • ospătoase
  • ospătoaselor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

ospătos

etimologie:

  • Oaspete + sufix -os.
    surse: DEX '98 DEX '09