8 definiții pentru osișor osșor


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

OSIȘÓR, osișoare, s. n. (Rar) Oscior. – Os + suf. -ișor.

osișor sn [At: I. NEGRUZZI / V: (reg) osș~ / Pl: ~oare / E: os + -ișor] (Pop; șhp) 1-2 Oscior (1-2). 3-4 (Fig; șîs) ~ de ros Profit (de obicei neînsemnat).

OSIȘÓR, osișoare, s. n. Oscior. – Os + suf. -ișor.

osișór și osușór n., pl. oare. Os mic. Os dela chișița caluluĭ.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

osișór (rar) s. n., pl. osișoáre

Intrare: osișor
substantiv neutru (N11)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • osișor
  • osișorul
  • osișoru‑
plural
  • osișoare
  • osișoarele
genitiv-dativ singular
  • osișor
  • osișorului
plural
  • osișoare
  • osișoarelor
vocativ singular
plural
osșor
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

osișor osșor

etimologie:

  • Os + sufix -ișor.
    surse: DEX '98 DEX '09