14 definiții pentru osânză


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

OSẤNZĂ, osânze, s. f. (Pop.) 1. Grăsime crudă de porc din regiunea abdominală. 2. P. ext. Grăsime depusă pe diverse părți ale corpului omenesc. ♦ Fig. Bunăstare, avere, bogăție. – Lat. absungia.

osânză sf [At: ANON. CAR. / V: (înv) ~nță, (reg) as~, ~âmză / Pl: ~ze / E: ml absungia, ausungia] 1 Grăsime crudă de porc din regiunea abdominală. 2 (Pan) Grăsime depusă pe diverse părți ale corpului omenesc. 3 (Reg; îe) A avea (sau a fi cu) ~ (la pântece) A fi bogat. 4 (Fig) Bunăstare . 5 (Înv) Untură de pește.

OSẤNZĂ, osânze, s. f. 1. Grăsime crudă de porc din regiunea abdominală. 2. P. ext. Grăsime depusă pe diverse părți ale corpului omenesc. ♦ Fig. Bunăstare, avere, bogăție. – Din lat. absungia.

OSÂNZĂ ~e f. 1) Grăsime din cavitatea abdominală a unui porc. 2) înv. Untură de pește. 3) fig. Stare materială bună. /<lat. axunia

osânză f. grăsime de porc. [Lat. AXUNGIA].

OSÎ́NZĂ, osînze, s. f. Grăsime de porc din regiunea abdominală. Osînză topită.Fig. Bunăstare, avere, bogăție. Cheltuieli peste cheltuieli, osînză ni se împuținează. SADOVEANU, P. M. 200.

osî́nză f., pl. e (lat. *oxŭngia [vgr. oxýggion], îld. axŭngia, grăsime de porc). Grăsimea din ăuntru porculuĭ. V. slănină și bleaz.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

osấnză (pop.) s. f., g.-d. art. osấnzei; pl. osấnze

osânză s. f., g.-d. art. osânzei; pl. osânze


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

OSÂNZĂ s. (reg.) rânză. (~ de porc.)

OSÎNZĂ s. (reg.) rînză. (~ de porc.)


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

osînză (osấnze), s. f. – Grăsime de porc neprăjită. – Mr. usăndză. Lat. axungia (Pușcariu 1228; Candrea-Dens., 1292; REW 846), cf. it. sugna, logud. assundza, campan. assonza. Proveniența lui a inițial s-a încercat a fi explicată prin intermediul unei var. lat. *oxungia (Pușcariu; Candrea-Dens.); prin var. atestată auxungia (Graur, Rom., LVI, 105); prin încrucișare cu gr. ὀξύς (Skok, Byzantion, VI, 371) sau prin gr. ỏξύγγιον (Diculescu, Elemente, 436). Totuși o aton rezultat nu poate fi rom., ci recent; încît e mai probabilă o pierdere a inițialei, ca în it. sugna, v. fr. soignée, cu aglutinarea posterioară a lui o, cf. omidă, onanie.

Intrare: osânză
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • osânză
  • osânza
plural
  • osânze
  • osânzele
genitiv-dativ singular
  • osânze
  • osânzei
plural
  • osânze
  • osânzelor
vocativ singular
plural

osânză popular

  • 1. Grăsime crudă de porc din regiunea abdominală.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: rânză un exemplu
    exemple
    • Osânză topită.
      surse: DLRLC
  • 2. prin extensiune Grăsime depusă pe diverse părți ale corpului omenesc.
    surse: DEX '09 DEX '98
  • 3. învechit Untură de pește.
    surse: NODEX

etimologie: