opțiuni
  • info

9 definiții pentru ortogonal

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ORTOGONAL, -Ă, ortogonali, -e, adj. (Despre figuri geometrice) Care formează unghiuri drepte. ◊ Proiecție ortogonală = proiecție obținută prin trasarea unei perpendiculare de la fiecare punct de proiectat pe planul de proiecție. ♦ (Despre curbe) Care se întretaie astfel încât tangentele lor în punctul de intersecție să fie perpendiculare. ♦ (Despre suprafețe) Care se întretaie astfel încât planurile lor tangente în orice punct al curbei de intersecție să fie perpendiculare. – Din fr. orthogonal.

ORTOGONAL, -Ă, ortogonali, -e, adj. (Despre figuri geometrice) Care formează unghiuri drepte. ◊ Proiecție ortogonală = proiecție obținută prin trasarea unei perpendiculare de la fiecare punct de proiectat pe planul de proiecție. ♦ (Despre curbe) Care se întretaie astfel încât tangentele lor în punctul de intersecție să fie perpendiculare. ♦ (Despre suprafețe) Care se întretaie astfel încât planurile lor tangente în orice punct al curbei de intersecție să fie perpendiculare. – Din fr. orthogonal.

ortogonal[1], ~ă a [At: ALEXI, W. / Pl: ~i, ~e / E: fr orthogonal] 1 (D. figuri geometrice) Care formează unghiuri drepte. 2 (Îs) Proiecție ~ă Proiecție obținută prin trasarea unei perpendiculare de la fiecare punct de proiectat pe planul de proiecție. 3 (D. curbe) Care se întretaie astfel încât tangentele lor în punctul de intersecție să fie perpendiculare. 4 (D. suprafețe) Care se întretaie astfel încât planurile lor tangente în orice punct al curbei de intersecție să fie perpendiculare. corectat(ă)

  1. În original, greșit accentuat: ortogonal — LauraGellner

ORTOGONAL, -Ă, ortogonali, -e, adj. (Despre figuri geometrice) Care formează unghiuri drepte. Proiecție ortogonală = proiecție obținută prin trasarea unei perpendiculare de la fiecare punct de proiectat, pe planul de proiecție. ♦ (Despre curbe) Care se întretaie astfel încît tangentele lor în punctul de intersecție sînt perpendiculare. ♦ (Despre suprafețe) Care se întretaie astfel încît planurile lor tangente în orice punct al curbei de intersecție sînt perpendiculare.

ORTOGONAL, -Ă adj. Care formează unghiuri drepte. ♦ Proiecție ortogonală = proiecție obținută prin ducerea de perpendiculare de la fiecare punct de proiectat pe planul de proiecție; proiecție ortografică. ♦ (Despre suprafețe, despre curbe) Care se întretaie astfel încît tangentele lor în punctul de intersecție să fie perpendiculare. [< fr. orthogonal, cf. gr. orthos – drept, gonia – unghi].

ORTOGONAL, -Ă adj. care formează unghiuri drepte. ♦ proiecție ~ă = proiecție prin ducerea de perpendiculare de la fiecare punct de proiectat pe planul de proiecție. ◊ (despre curbe, suprafețe) care se întretaie astfel încât tangentele lor în punctul de intersecție să fie perpendiculare; (despre funcții) cu produs scalar nul. (< fr. orthogonal)

ORTOGONAL ~ă (~i, ~e) (despre planuri, drepte etc.) Care, la intersecție, formează un unghi drept. ◊ Proiecție ~ă proiecție a unei figuri obținută prin coborârea de perpendiculare pe o suprafață. /<fr. orthogonal

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

ortogonal adj. m., pl. ortogonali; f. ortogonală, pl. ortogonale

ortogonal adj. m., pl. ortogonali; f. ortogonală, pl. ortogonale

ortogonal adj. m., pl. ortogonali; f. sg. ortogonală, pl. ortogonale

Intrare: ortogonal
ortogonal adjectiv
adjectiv (A1)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ortogonal
  • ortogonalul
  • ortogonalu‑
  • ortogonală
  • ortogonala
plural
  • ortogonali
  • ortogonalii
  • ortogonale
  • ortogonalele
genitiv-dativ singular
  • ortogonal
  • ortogonalului
  • ortogonale
  • ortogonalei
plural
  • ortogonali
  • ortogonalilor
  • ortogonale
  • ortogonalelor
vocativ singular — —
plural — —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

ortogonal, ortogonalăadjectiv

  • 1. (Despre figuri geometrice) Care formează unghiuri drepte. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • 1.1. Proiecție ortogonală = proiecție obținută prin trasarea unei perpendiculare de la fiecare punct de proiectat pe planul de proiecție. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • 1.2. (Despre curbe) Care se întretaie astfel încât tangentele lor în punctul de intersecție să fie perpendiculare. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • 1.3. (Despre suprafețe) Care se întretaie astfel încât planurile lor tangente în orice punct al curbei de intersecție să fie perpendiculare. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • 1.4. (Despre funcții) Cu produs scalar nul. MDN '00
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.