6 definiții pentru orotip


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

OROTÍP, orotipuri, s. n. (Tipogr.) Mașină de cules asemănătoare linotipului. – Din germ. Orotype.

OROTÍP, orotipuri, s. n. (Tipogr.) Mașină de cules asemănătoare linotipului. – Din germ. Orotype.

orotip sn [At: DN3 / Pl: ~uri / E: ger Orotype] (Tip) Mașină de cules asemănătoare linotipului.

OROTÍP s.n. (Poligr.) Mașină de cules asemănătoare linotipului, la care pe matrițe se află floarea literei în relief, iar aparatul de turnat este înlocuit cu un dispozitiv de tipărire. [< germ. Orotype].

OROTÍP s. n. mașină de cules, asemănătoare linotipului, la care pe matrițe se află floarea literei în relief, iar aparatul de turnat este înlocuit cu un dispozitiv de tipărire. (< germ. Orotype)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

Intrare: orotip
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • orotip
  • orotipul
  • orotipu‑
plural
  • orotipuri
  • orotipurile
genitiv-dativ singular
  • orotip
  • orotipului
plural
  • orotipuri
  • orotipurilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

orotip

  • 1. tipografie Mașină de cules asemănătoare linotipului.
    surse: DEX '09 DEX '98 DN

etimologie: