10 definiții pentru orograf

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

OROGRAF, -Ă, orografi, -e, s. m. și f. Specialist în orografie. – Din fr. orographe.

OROGRAF, -Ă, orografi, -e, s. m. și f. Specialist în orografie. – Din fr. orographe.

orograf, ~ă smf [At: DDRF / Pl: ~i, ~e / E: fr orographe] Specialist în orografie.

OROGRAF, orografi, s. m. Specialist în orografie.

OROGRAF, -Ă s.m. și f. Specialist în orografie. [< fr. orographe].

OROGRAF, -Ă s. m. f. specialist în orografie. (< fr. orographe)

OROGRAF ~ă (~i, ~e) m. și f. Specialist în orografie. /<fr. orographe

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

orograf (desp. -ro-graf) s. m., pl. orografi

orograf (-ro-graf) s. m., pl. orografi

orograf s. m. (sil. -graf), pl. orografi

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

ORO- „munte, montan, alpin”. ◊ gr. oros „munte” > fr. oro-, germ. id., it. id., engl. id. > rom. oro-. □ ~fil (v. -fil1), adj., (despre plante) care crește pe munți; ~fite (v. -fit), s. f. pl., plante adaptate la mediul alpin; ~fitic (v. -fitic), adj., (despre vegetație) adaptat la condițiile aspre ale munților înalți; ~gen (v. -gen1), s. n., regiune vastă a scoarței terestre în care s-au produs puternice mișcări tectonice, ducînd la apariția unui lanț muntos cutat; ~genetic (v. -genetic), adj., relativ la formarea munților; sin. orogenic; ~geneză (v. -geneză), s. f., ansamblu de fenomene geologice care a determinat formarea lanțurilor muntoase; ~genic (v. -genic), adj., orogenetic*; ~genie (v. -genie1), s. f., ramură a geologiei care studiază formarea lanțurilor muntoase cutate; ~graf (v. -graf), s. m. și f., specialist în orografie; ~grafie (v. -grafie), s. f., descriere a configurației munților; ~hidrografie (v. hidro-1, v. -grafie), s. f., disciplină care studiază apele și relieful dintr-o regiune; ~metrie (v. -metrie1), s. f., ramură a geodeziei care se ocupă cu măsurarea înălțimilor; ~morf (v. -morf), adj., (despre sol) format pe roci cu textură grosieră.

Intrare: orograf
  • silabație: o-ro-graf info
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • orograf
  • orograful
  • orografu‑
plural
  • orografi
  • orografii
genitiv-dativ singular
  • orograf
  • orografului
plural
  • orografi
  • orografilor
vocativ singular
  • orografule
  • orografe
plural
  • orografilor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

orograf, orografisubstantiv masculin
orogra, orografesubstantiv feminin

  • 1. Specialist în orografie. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.