6 definiții pentru orizontalitate


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ORIZONTALITÁTE s. f. Însușirea de a fi orizontal; poziție, așezare sau direcție orizontală. – Din fr. horizontalité.

ORIZONTALITÁTE s. f. Însușirea de a fi orizontal; poziție, așezare sau direcție orizontală. – Din fr. horizontalité.

orizontalitate sfs [At: IC. LUM. (1840), 521/11 / E: fr horizontalité] 1 Însușire de a fi orizontal (1). 2-4 (Poziție) (așezare sau) direcție orizontală (1).

ORIZONTALITÁTE s.f. Starea a tot ce este orizontal. [Cf. fr. horizontalité].

ORIZONTALITÁTE s. f. însușirea de a fi orizontal; starea a ceea ce este orizontal. (< fr. horizontalité)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

orizontalitáte s. f., g.-d. art. orizontalitắții

orizontalitáte s. f., g.-d. art. orizontalității

Intrare: orizontalitate
substantiv feminin (F117)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • orizontalitate
  • orizontalitatea
plural
genitiv-dativ singular
  • orizontalități
  • orizontalității
plural
vocativ singular
plural

orizontalitate

  • 1. Însușirea de a fi orizontal; poziție, așezare sau direcție orizontală.
    surse: DEX '09 DEX '98 DN

etimologie: