6 definiții pentru orier


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ORIÉR, orieri, s. m. (Rar) Pescar care pescuiește cu oria. [Pr.: -ri-er] – Orie + suf. -ar.

ORIÉR, orieri, s. m. (Rar) Pescar care pescuiește cu oria. [Pr.: -ri-er] – Orie + suf. -ar.

orier sm [At: ANTIPA, P. 439 / V: (reg) ho~ / P: ~ri-er / Pl: -i / E: orie + -ar] (Rar) Pescar care pescuiește cu oria Si: oriaș1.

ORIÉR, orieri, s. m. Persoană care pescuiește cu oria. Orierii de la Prut. ANTIPA, P. 439.

oriér m. (d. orie). Pescar care pescuĭește cu oria. – Și ho-.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

oriér (rar) (-ri-er) s. m., pl. oriéri

oriér s. m. (sil. -ri-er), pl. oriéri

Intrare: orier
  • silabație: o-ri-er info
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • orier
  • orierul
  • orieru‑
plural
  • orieri
  • orierii
genitiv-dativ singular
  • orier
  • orierului
plural
  • orieri
  • orierilor
vocativ singular
  • orierule
  • oriere
plural
  • orierilor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

orier

  • 1. rar Pescar care pescuiește cu oria.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file un exemplu
    exemple
    • Orierii de la Prut. ANTIPA, P. 439.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • Orie + sufix -ar.
    surse: DEX '98 DEX '09