7 definiții pentru orgelet
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
orgelet sn [At: DN3 / Pl: ? / E: fr orgelet] Mic furuncul situat pe marginea pleoapei Si: ordeolum, (pop) urcior.[1] corectat(ă)
- În original, sensul cuvântului este numerotat cu 1, deși un al doilea sens nu există — LauraGellner
ORGELET s.n. Mic furuncul situat la marginea pleoapei, ordeolum; (pop.) urcior. [< fr. orgelet].[1]
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ORGELET s. n. furuncul mic situat la marginea pleoapei; ordeolum; urcior. (< fr. orgelet)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
!orgelet s. n., pl. orgelete
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
orgelet s. n. [ge pron. je], pl. orgelete
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
!orjelet s. n., pl. orjelete
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
Dicționare enciclopedice
Definiții enciclopedice
ORJELÉT (< fr.) s. n. Inflamație acută supurativă, de mici dimensiuni, care se dezvoltă la marginea pleoapei, la nivelul uneia din glandele sebacee; (pop.) urcior2.
- sursa: DE (1993-2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: orgelet
orgelet substantiv neutru
- pronunție: orjelet
substantiv neutru (N1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
orjelet substantiv neutru
substantiv neutru (N1) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată: