6 definiții pentru organicitate


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ORGANICITÁTE s. f. (Fil.) Caracter organic al unui sistem. – Din engl. organicity.

ORGANICITÁTE s. f. (Fil.) Caracter organic al unui sistem. – Din engl. organicity.

organicitate sf [At: DN3 / Pl: (rar) ~tăți / E: eg organicity] (Fil) Caracter organic al unui sistem.

ORGANICITÁTE s.f. Însușirea a ceea ce este organic. [Cf. it. organicità].

ORGANICITÁTE s. f. însușirea a ceea ce este organic. ◊ (fil.) caracter organic al unui sistem. (< engl. organicity)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

organicitáte s. f., g.-d. art. organicitắții

organicitáte s. f., g.-d. art. organicității

Intrare: organicitate
substantiv feminin (F117)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • organicitate
  • organicitatea
plural
genitiv-dativ singular
  • organicități
  • organicității
plural
vocativ singular
plural

organicitate

  • 1. filosofie Caracter organic al unui sistem.
    surse: DEX '09 DEX '98 MDN '00
  • 2. Însușirea a ceea ce este organic.
    surse: DN

etimologie: