7 definiții pentru oreav

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

OREAV, oreave, s. n. (Reg.) Vale prin care curge apă numai când plouă. – Et. nec.

OREAV, oreave, s. n. (Reg.) Vale prin care curge apă numai când plouă. – Et. nec.

oreav sn [At: SCRIBAN, D. / Pl: ~vi / E: nct] (Reg) Vale.

OREAV, oreave, s. n. (Regional) Vale prin care curge apă numai cînd plouă.

oreáv n., pl. eve. Munt. est. Rîu care curge numaĭ cînd ploŭă. – În vest vălcel și vîlcel.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

oreav (reg.) s. n., pl. oreave

oreav (reg.) s. n., pl. oreave

oreav s. n., pl. oreave

Intrare: oreav
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • oreav
  • oreavul
  • oreavu‑
plural
  • oreave
  • oreavele
genitiv-dativ singular
  • oreav
  • oreavului
plural
  • oreave
  • oreavelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

oreav, oreavesubstantiv neutru

  • 1. regional Vale prin care curge apă numai când plouă. DEX '09 DEX '98 DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.