9 definiții pentru orășenește


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ORĂȘENÉȘTE adv. În felul orășenilor, ca orășenii. – Orășean + suf. -ește.

ORĂȘENÉȘTE adv. În felul orășenilor, ca orășenii. – Orășean + suf. -ește.

orășenește av [At: LEX. MARS. 193 / E: orășean + -ește] Ca orășenii.

ORĂȘENÉȘTE adv. În felul orășenilor, ca orășenii. A intrat rîzînd un flăcău... îmbrăcat în haine albe de cînepă, croite orășenește. GALAN, B. I 117. Întîi s-a îmbrăcat el orășenește. Pe urmă și-a îmbrăcat orășenește nevasta și copiii. STANCU, D. 42. Primarul și notarul... erau îmbrăcați orășenește. STANCU, B. 195.

ORĂȘENÉȘTE adv. În felul orășenilor; ca orășenii; ca la oraș. /orășean + suf. ~ește

orășenéște adv. Ca orășeniĭ: îmbrăcat orășenește.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

ORĂȘENÉȘTE adv. nemțește, (rar) târgovețește. (Se îmbracă ~.)

ORĂȘENEȘTE adv. nemțește, (rar) tîrgovețește. (Se îmbracă ~.)

Intrare: orășenește
orășenește adverb
adverb (I8)
Surse flexiune: DOR
  • orășenește

orășenește

  • 1. În felul orășenilor, ca orășenii.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: nemțește târgovețește 3 exemple
    exemple
    • A intrat rîzînd un flăcău... îmbrăcat în haine albe de cînepă, croite orășenește. GALAN, B. I 117.
      surse: DLRLC
    • Întîi s-a îmbrăcat el orășenește. Pe urmă și-a îmbrăcat orășenește nevasta și copiii. STANCU, D. 42.
      surse: DLRLC
    • Primarul și notarul... erau îmbrăcați orășenește. STANCU, B. 195.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • Orășean + sufix -ește.
    surse: DEX '98 DEX '09