11 definiții pentru opis


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

opis sn [At: (a. 1844) URICARIUL III, 45 / Pl: ~e / E: rs опись] Listă de acte Si: indice, inventar, registru.

ÓPIS, opise, s. n. Listă de acte, registru, indice, inventar. – Din rus. opis.

ÓPIS, opise, s. n. (Înv.) Listă de acte, registru, indice, inventar. – Din rus. opis.

ÓPIS, opise, s. n. (Învechit) Listă de acte, registru, indice, inventar. Opisul de documente.

ÓPIS ~e n. înv. Inventar de acte. /<rus. opis

ópis n., pl. e (rus. opísĭ, inventar. V. zapis). Vechĭ. Inventar, dosar.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

ÓPIS s. v. catastif, condică, registru.

opis s. v. CATASTIF. CONDICĂ. REGISTRU.


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

ópis (-suri), s. n. – Inventar, rezumat. Rus. opisi (sec. XIX), din sl. opisati „a descrie” (Cihac, II, 228). Termen administrativ.

Intrare: opis
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • opis
  • opisul
  • opisu‑
plural
  • opise
  • opisele
genitiv-dativ singular
  • opis
  • opisului
plural
  • opise
  • opiselor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

opis

etimologie: