2 intrări

33 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

OPERATÓR, -OÁRE, operatori, -oare, s. m., s. f., adj. 1. S. m. și f. Muncitor calificat care supraveghează funcționarea unei mașini de lucru, a unui aparat sau care efectuează diverse operații cu acestea. ♦ Spec. Persoană care mânuiește aparatul de luat vederi în timpul filmării; persoană care proiectează filmul pe ecran. 2. S. m. și f. Persoană care face anumite operații chirurgicale; chirurg. 3. S. m. (Mat.) Funcție între două spații vectoriale, compatibilă cu structura vectorială a spațiilor respective. 4. S. m. (Filol.) Conectiv. 5. Adj. (În sintagma) Bloc operator = complex în cadrul unei secții de chirurgie care include sala de operații, sala de preanestezie și sălile aferente. – Din fr. opérateur, lat. operator, -oris.

OPERATÓRIU, -IE, operatorii, adj. Privitor la chirurgie, în legătură cu chirurgia; chirurgical. – Din fr. opératoire, lat. operatorius.

operatoriu, ~ie a [At: PARHON, O. A. I, 113 / P: ~ri-e / Pl: ~ii / E: fr opératoire, lat operatorius, -a, -um] Chirurgical.

OPERATÓR, -OÁRE, operatori, -oare, subst., adj. 1. S. m. și f. Muncitor calificat care supraveghează funcționarea unei mașini de lucru, a unui aparat sau care efectuează diverse operații cu acestea. ♦ Spec. Persoană care mânuiește aparatul de luat vederi în timpul filmării; persoană care proiectează filmul pe ecran. 2. S. m. și f. Persoană care face anumite operații chirurgicale; chirurg. 3. S. m. (Mat.) Funcție între două spații vectoriale, compatibilă cu structura vectorială a spațiilor respective. 4. S. m. (Fil.) Conectiv. 5. Adj. (În sintagma) Bloc operator = complex în cadrul unei secții de chirurgie care include sala de operații, sala de preanestezie și sălile aferente. – Din fr. opérateur, lat. operator, -oris.

OPERATÓRIU, -IE, operatorii, adj. (Livr.) Privitor la chirurgie, în legătură cu chirurgia; chirurgical. – Din fr. opératoire, lat. operatorius.

OPERATÓR, -OÁRE, operatori, -oare, s. m. și f. 1. Persoană care supraveghează funcționarea unei mașini de lucru, a unui aparat, sau efectuează diverse operații cu acestea. V. manipulant. Operatorii filmează aceste sute de mii de oameni care roiesc prin poienele pădurii. STANCU, U.R.S.S. 169. 2. Persoană care face anumite operații (mai ales chirurgicale); chirurg. Clinica are un foarte bun operator.

OPERATÓRIU, -IE, operatorii, adj. (Livresc) Care se ocupă cu chirurgia, de chirurgie. Medicină operatorie.Studiul leziunii în timpul intervențiilor operatorii. PARHON, O. A. I 113.

OPERATÓR, -OÁRE s.m. și f. 1. Persoană calificată care supraveghează funcționarea unui aparat sau a unei mașini. 2. Care operează; chirurg. 3. Cel care mânuiește aparatul de filmat la fotografiere sau la proiectare. // s.m. 1. Simbol folosit în operațiile matematice (numere, funcții, vectori etc.), care se găsește indicat în dreapta. 2. Organ al unui calculator care efectuează operații aritmetice sau logice. 3. (Biol.) Element genetic care controlează acțiunea a două sau a mai multor gene structurale legate de-a lungul unui cromozom; genă operatorie. 4. (Mat.) Funcție, aplicație. ♦ Funcție al cărei argument este constituit din altă funcție. ♦ (Log.) Conectiv. [Cf. fr. opérateur, lat. operator – care acționează asupra cuiva].

OPERATÓR, -OÁRE adj. v. operatoriu.

OPERATÓRIU, -IE adj. 1. (Liv.) Referitor la operații chirurgicale; de chirurgie. 2. (Biol.) Referitor la operator. [Pron. -riu, var. operator, -oare adj. / cf. fr. opératoire, lat. operatorius].

OPERATÓR, -OÁRE I. s. m. f. 1. persoană calificată care supraveghează funcționarea unei mașini sau instalații. 2. chirurg (care operează). 3. specialist care mânuiește aparatul de filmat la realizarea imaginilor sau la proiectare. ♦ ~ de sunet = tehnician de înaltă calificare care răspunde de realizarea coloanei sonore a filmului. II. s. m. 1. simbol în operațiile matematice, indicat în dreapta. 2. organ al unui calculator care efectuează operații aritmetice sau logice. 3. element genetic care controlează activitatea genelor structurale (legate de-a lungul cromozomului). 4. (mat.) funcție, aplicație. ◊ funcție al cărei argument este constituit din altă funcție. 5. (log.) conectiv. (< fr. opérateur, lat. operator)

OPERATÓRIU, -IE adj. referitor la operații chirurgicale. (< fr. opératoire, lat. operatorius)

bloc-operatór s. n. (med.) Ansamblul camerelor și instalațiilor unui centru chirurgical ◊ „[...] aparatură medicală fabricată la «I.O.R.», printre care bloc-operator, bloc de sterilizare, instrumente pentru sălile de reanimare și de urgență etc.” Sc. 15 IV 75 p. 6 (după fr. bloc-opératoire; DM)

câmp operatór (med.) Porțiune pe suprafața căreia are loc o intervenție chirurgicală ◊ „[...] a simțit de sute de ori aripa morții peste câmpul său operatoriu, dar nimic n-a putut să-i adumbrească acea încântare, aproape copilărească, față de frumusețea «cu totul particulară», cum spune, a meseriei lui [de chirurg].” R.l. 12 II 85 p. 5 [și câmp operatoriu] (după fr. champ opératoire; DEX)

operatór-rádio s. m. Operator specializat în transmisiile de radio ◊ „Misterul sunetelor care de mai bine de o decadă intrigă pe oceanografi și creează, adesea, dificultăți operatorilor-radio pe nave, a fost descifrat.” R.l. 15 V 74 p. 6 (din operator + radio)

operatór-regizór s. m. Operator (cinematografic) care lucrează și în calitate de regizor ◊ Operatorul-regizor M.T. a realizat [...] un documentar despre o călătorie la Polul sud.” Cont. 21 IX 62 p. 5 (din operator + regizor)

regízor-operatór s. m. (cinem.) Regizor care este și operator al filmului ◊ Regizorul-operator D.T. face prin acest film încă o dată, și dovada calităților care l-au consacrat, colaborând aici cu operatorul M.P.” Cont. 26 V 78 p. 8 (din regizor + operator)

repórter-operatór s. m. (cinem.) Reporter care este și operator ◊ „Lenau și Banatul. 175 de ani de la nașterea poetului. Documentar în colaborare cu F.L. și N.B.; reporter-operator I.E.” Pr.R.TV 12 VIII 77 p. 12 (din reporter + operator)

OPERATÓR ~oáre (~óri, ~oáre) m. și f. 1) Lucrător specializat în efectuarea unor operații tehnice sau în manipularea unor aparate. 2) Persoană care operează, execută o acțiune. ~ de cinema. 3) înv. Medic specializat în operații chirurgicale; chirurg. /<fr. opérateur, lat. operator, -oris

OPERATÓRIU ~e (~i) livr. Care ține de operații chirurgicale; propriu operațiilor chirurgicale; chirurgical. [Sil. -riu] /<fr. opératoire, lat. operatorius

arată toate definițiile

Intrare: operatoare
substantiv feminin (F103)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • operatoare
  • operatoarea
plural
  • operatoare
  • operatoarele
genitiv-dativ singular
  • operatoare
  • operatoarei
plural
  • operatoare
  • operatoarelor
vocativ singular
  • operatoare
  • operatoareo
plural
  • operatoarelor
Intrare: operatoriu
operatoriu adjectiv
  • pronunție: operatorĭu
adjectiv (A109)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • operatoriu
  • operatoriul
  • operatoriu‑
  • operatorie
  • operatoria
plural
  • operatorii
  • operatoriii
  • operatorii
  • operatoriile
genitiv-dativ singular
  • operatoriu
  • operatoriului
  • operatorii
  • operatoriei
plural
  • operatorii
  • operatoriilor
  • operatorii
  • operatoriilor
vocativ singular
plural
operator2 (adj.) adjectiv
adjectiv (A66)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • operator
  • operatorul
  • operatoru‑
  • operatoare
  • operatoarea
plural
  • operatori
  • operatorii
  • operatoare
  • operatoarele
genitiv-dativ singular
  • operator
  • operatorului
  • operatoare
  • operatoarei
plural
  • operatori
  • operatorilor
  • operatoare
  • operatoarelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

operatoriu operator

  • 1. Privitor la chirurgie, în legătură cu chirurgia.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN sinonime: chirurgical attach_file 2 exemple
    exemple
    • Medicină operatorie.
      surse: DLRLC
    • Studiul leziunii în timpul intervențiilor operatorii. PARHON, O. A. I 113.
      surse: DLRLC
  • 2. biologie Referitor la operator.
    surse: DN

etimologie:

operator, -oare (persoană) operatoare

  • 1. Muncitor calificat care supraveghează funcționarea unei mașini de lucru, a unui aparat sau care efectuează diverse operații cu acestea.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • 1.1. prin specializare Persoană care mânuiește aparatul de luat vederi în timpul filmării; persoană care proiectează filmul pe ecran.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN attach_file un exemplu
      exemple
      • Operatorii filmează aceste sute de mii de oameni care roiesc prin poienele pădurii. STANCU, U.R.S.S. 169.
        surse: DLRLC
      • 1.1.1. Operator de sunet = tehnician de înaltă calificare care răspunde de realizarea coloanei sonore a filmului.
        surse: MDN '00
  • 2. Persoană care face anumite operații chirurgicale.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN sinonime: chirurg attach_file un exemplu
    exemple
    • Clinica are un foarte bun operator.
      surse: DLRLC
    • 2.1. (și) adjectival neutru (în) sintagmă Bloc operator = complex în cadrul unei secții de chirurgie care include sala de operații, sala de preanestezie și sălile aferente.
      surse: DEX '09

etimologie: