6 definiții pentru ootecă

OOTÉCĂ, ooteci, s. f. (Entom.) Pungă în care sunt închise ouăle la insectele ortoptere. [Pr.: o-o-] – Din fr. oothèque.

OOTÉCĂ, ooteci, s. f. (Entom.) Pungă în care sunt închise ouăle la insectele ortoptere. – Din fr. oothèque.

ootécă s. f. (sil. o-o-), g.-d. art. ootécii; pl. ootéci

OOTÉCĂ s.f. (Zool.) Loc în care sunt închise ouăle la insectele ortoptere. [< fr. oothèque].

OOTÉCĂ s. f. 1. pungă în care sunt închise ouăle la unele insecte. 2. sporange al ferigilor. (< fr. oothèque)


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

OO- „ou, zigot, ovul, ovar”. ◊ gr. oon „ou” > fr. oo-, germ. id., engl. id., it. id. > rom. oo-.~carp (v. -carp), s. n., zigot caracteristic unor grupe de ciuperci; ~cefal (v. -cefal), s. m., făt teratologic cu cap în formă de ou, avînd partea frontală a craniului turtită; ~centru (v. -centru), s. n., centru divizionar al oosferei; ~chineză (~cineză, ~kineză) (v. -chineză), s. f., diviziune mitotică a oului; ~cist (v. -cist), s. n., formațiune chistică rezultată din oogamie, dînd naștere talurilor noi; ~cit (v. -cit), s. n., celulă germinativă derivată din oogon; ~fag (v. -fag), adj., (despre specii) care se hrănește cu ouă de animale; ~fit (v. -fit), s. n., gametofit caracteristic unor criptogame; ~for (v. -for), s. n., 1. Organ în care se formează celulele sexuale feminine. 2. Parte a pistilului unde se formează ovulele; ~gamie (v. -gamie), s. f., (la alge și la ciuperci) proces de unire a celulei sexuale femele cu celula sexuală masculă; ~geneză (v. -geneză), s. f., 1. Proces de formare a ovulului animal. 2. Dezvoltare a celulei sexuale femele în oogon. 3. Formare a oosferei; ~gon (v. -gon1), s. n., organ în care se formează celulele femele, la talofite; ~goniogamie (v. gonio-, v. -gamie), s. f., contopire a gametangelui femel, care încetează să mai producă gameți, cu gametul mascul; ~lemă (v. -lemă1), s. f., înveliș elastic, solid și îngroșat al oului; ~lit (v. -lit1), s. n., formațiune minerală sferică de calcar; ~liză (v. -liză), s. f., înverzire a carpelei sau a ovulului; ~logie (v. -logie1), s. f., disciplină care se ocupă cu studiul complex al formării și dezvoltării oului; ~plasmă (v. -plasmă), s. f., protoplasmă a oului sau a zigotului; ~plast (v. -plast), s. n., oosferă*; ~sferă (v. -sferă), s. f., celulă reproducătoare femelă la plante, corespunzătoare oocitului la animale; sin. ooplast; ~sperm (v. -sperm), s. n., ou fecundat la începutul procesului de diferențiere; ~spor (v. -spor), s. m., ou fecundat, specific algelor și ciupercilor; ~tecă (v. -tecă), s. f., 1. Coajă în care sînt închise ouăle insectelor ortoptere. 2. Sporange al ferigilor; ~tip (v. -tip), s. n., loc de întîlnire a mai multor canale reproducătoare la cestode și trematode, unde se formează oul; ~zom (v. -zom), s. m., corpuscul citoplasmatic din ovulul matur.

Intrare: ootecă
  • silabisire: o-o-
substantiv feminin (F46)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular oote ooteca
plural ooteci ootecile
genitiv-dativ singular ooteci ootecii
plural ooteci ootecilor
vocativ singular
plural