6 definiții pentru ongleu


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ONGLÉU, ongleuri, s. n. (Poligr.) Falț. – Din fr. onglet.

ONGLÉU, ongleuri, s. n. (Poligr.) Falț. – Din fr. onglet.

ongleu sn [At: DN3 / Pl: ~ri / E: fr onglet] (Pgr) 1 Tăietură în unghi ascuțit. 2 Bandă de hârtie sau de pânză care se coase în același timp cu foile unei cărți pentru a le lega.

ONGLÉU s.n. Tăietură în unghi ascuțit. ♦ Bandă de hârtie sau de pânză care se coase în același timp cu foile unei cărți pentru a le lega. [< fr. onglet].

ONGLÉU s. n. 1. tăietură în unghi ascuțit. 2. bandă de hârtie sau de pânză care se coase în același timp cu foile unei cărți pentru a le lega; falț. (< fr. onglet)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

ongléu s. n., pl. ongléuri


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

Intrare: ongleu
substantiv neutru (N52)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ongleu
  • ongleul
  • ongleu‑
plural
  • ongleuri
  • ongleurile
genitiv-dativ singular
  • ongleu
  • ongleului
plural
  • ongleuri
  • ongleurilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)