oncografie sf [At: DN³ / Pl: ~ii / E: fr oncographie] (Med) Reprezentare grafică a volumului, a locului și a configurației unui organ cu ajutorul oncografului.

ONCOGRAFIE s.f. Reprezentare grafică a volumului, locului și configurației unui organ cu ajutorul oncografului. [Gen. -iei. / < fr. oncographie, cf. gr. onkos – masă, graphein – a scrie].

ONCOGRAFIE s. f. (med.) reprezentare grafică a volumului și configurației unui organ cu oncograful. (< fr. oncographie)

oncografie s. f., g.-d. art. oncografiei; pl. oncografii

ONCO- „tumoare, tumefacție, cancer”. ◊ gr. onkos „tumoare” > fr. onco-, it. id., engl. id., germ. onko- > rom. onco-. □ ~cit (v. -cit), s. n., celulă epitelială nediferențiată, cu citoplasmă granulară; ~gen (v. -gen₁), adj., care generează cancer; ~geneză (v. -geneză), s. f., formarea unei tumori; ~graf (v. -graf), s. n., aparat pentru măsurarea variațiilor de volum ale unui organ; ~grafie (v. -grafie), s. f., reprezentare grafică a volumului și configurației unui organ cu ajutorul oncografului; ~logie (v. -logie₁), s. f., disciplină medicală care se ocupă cu studiul tumorilor canceroase; ~metru (v. -metru₁), s. n., instrument cu care se măsoară locul și configurația unui organ; ~tomie (v. -tomie), s. f., extirpare chirurgicală a unei tumori; ~tropic (v. -tropic), adj., care prezintă afinitate pentru celulele neoplazice.