13 definiții pentru oglinjoară oglindioară oglingioară


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

OGLINJOÁRĂ, oglinjoare, s. f. Diminutiv al lui oglindă; oglinduță. [Var.: (înv.) oglingioáră s. f.] – Oglindă + suf. -ioară.

OGLINJOÁRĂ, oglinjoare, s. f. Diminutiv al lui oglindă; oglinduță. [Var.: (înv.) oglingioáră s. f.] – Oglindă + suf. -ioară.

oglinjoa sf [At: I. NEGRUZZI, S. I, 208 / V: (reg) ~ngioa, (rar) ~ndioa / Pl: ~re / E: oglindă + -ioară] 1-2 (Reg; șhp) Oglindă (1-2) (mică) Si: (reg) oglinduță (1-2).

OGLINJOÁRĂ, oglinjoare, s. f. Diminutiv al lui oglindă; oglindă mică. Cea mai prețioasă mobilă era o mică oglinjoară dinaintea căreia își pieptăna părul. GANE, N. I 102. – Variante: (învechit) oglindioáră (NEGRUZZI, S. I 208), oglingioáră (BUJOR, S. 78, VLAHUȚĂ, O. A. 212) s. f.

OGLINGIOÁRĂ s. f. v. oglinjoară.

OGLINGIOÁRĂ s. f. v. oglinjoară.

OGLINGIOÁRĂ s. f. v. oglinjoară.

OGLINDIOÁRĂ s. f. v. oglinjoară.

OGLINDIOÁRĂ s. f. v. oglinjoară.

oglíndă f., pl. (d. oglindesc saŭ vsl. *oglenda). Geam acoperit pe o parte cu staniŭ și care reflectează perfect imaginea obĭectelor: Colbert a favorizat în Francia fabricațiunea oglinzilor. Fig. Ceĭa ce reprezentă un lucru și ni-l pune par’că supt ochĭ: fața e oglinda sufletuluĭ. Adv. A străluci oglindă, a fi curat oglindă = ca oglinda. – În antichitate oglinzile se făceaŭ dintr’o placă de argint (orĭ și alt metal) lustruită. – Dim. -njoară (vest) și -ngĭoară (est). P. pl., cp. cu grindă, tindă, colindă.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

oglinjoáră (o-glin-) s. f., g.-d. art. oglinjoárei; pl. oglinjoáre

oglinjoáră s. f. (sil. -glin-), g.-d. art. oglinjoárei; pl. oglinjoáre


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

Intrare: oglinjoară
oglinjoară substantiv feminin
  • silabație: o-glin- info
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • oglinjoa
  • oglinjoara
plural
  • oglinjoare
  • oglinjoarele
genitiv-dativ singular
  • oglinjoare
  • oglinjoarei
plural
  • oglinjoare
  • oglinjoarelor
vocativ singular
plural
oglindioară substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • oglindioa
  • oglindioara
plural
  • oglindioare
  • oglindioarele
genitiv-dativ singular
  • oglindioare
  • oglindioarei
plural
  • oglindioare
  • oglindioarelor
vocativ singular
plural
oglingioară substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • oglingioa
  • oglingioara
plural
  • oglingioare
  • oglingioarele
genitiv-dativ singular
  • oglingioare
  • oglingioarei
plural
  • oglingioare
  • oglingioarelor
vocativ singular
plural

oglinjoară oglindioară oglingioară

  • 1. Diminutiv al lui oglindă.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: oglinduță attach_file un exemplu
    exemple
    • Cea mai prețioasă mobilă era o mică oglinjoară dinaintea căreia își pieptăna părul. GANE, N. I 102.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • Oglindă + sufix -ioară.
    surse: DEX '98 DEX '09