ODOMETRIE s. f. Tehnică a măsurării distanțelor parcurse de un vehicul sau de un pieton. – Din fr. hodométrie.

odometrie^[1] sf vz hodometrie

ODOMETRIE s. f. Tehnică a măsurării distanțelor parcurse (pe jos). – Din fr. hodométrie.

ODOMETRIE s.f. v. hodometrie.

ODOMETRIE s. f. tehnică a măsurării distanțelor parcurse pe jos. (< fr. odométrie)

ODOMETRIE f. Tehnică a măsurării distanțelor parcurse (pe jos) [G.-D. odometriei] /<fr. hodométrie

hodometrie sf [At: DN³ / Pl: ~ii / E: fr hodométrie] Tehnică a măsurării distanțelor parcurse pe jos.

HODOMETRIE s.f. Arta măsurării distanțelor parcurse pe jos. [Gen. -iei, var. odometrie s.f. / < fr. hodométrie].

odometrie s. f., art. odometria, g.-d. art. odometriei

HODO- (ODO-) „drum, circuit”. ◊ gr. hodos „cale, drum” > fr. odo- și hodo-, it. odo-, germ. hodo-, engl. id. > rom. hodo- și odo-. □ ~graf (odograf) (v. -graf), s. n., 1. Curbă plană sau în spațiu, loc geometric al extremității vectorilor, care reprezintă valorile unei funcții vectoriale. 2. s. n., Traseu al unui drum. 3. s. n., Aparat pentru studiul cutremurelor; ~grafie (odografie) (v. -grafie), s. f., descriere a drumurilor dintr-o anumită regiune; ~metrie (odometrie) (v. -metrie₁), s. f., arta măsurării distanțelor parcurse pe jos; ~metru (odometru) (v. -metru₁), s. n., aparat care servește la măsurarea unui drum parcurs.