12 definiții pentru odisee


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ODISÉE s. f. Călătorie lungă și plină de aventuri; șir de întâmplări neprevăzute; viață plină de peripeții. [Pr.: -se-e] – Din fr. odyssée.

ODISÉE s. f. Călătorie lungă și plină de aventuri; șir de întâmplări neprevăzute; viață plină de peripeții. [Pr.: -se-e] – Din fr. odyssée.

odisee sf [At: BARIȚIU, P. A. III, 472 / E: fr odyssée] 1 Călătorie lungă și plină de aventuri. 2 Șir de întâmplări neprevăzute. 3 Viață plină de peripeții.

ODISÉE s. f. Călătorie lungă și plină de aventuri; șir de întîmplări neprevăzute. Mă trezii stăpinul în regulă al unei iepe mici și slabe... care urma să fie tovarășa odiseei ce plănuiam. HOGAȘ, M. N. 10.

ODISÉE s.f. Călătorie lungă și plină de aventuri; șir de întâmplări neprevăzute. [Pron. -se-e, pl. (rar) -ei. / < fr. odyssée, cf. gr. odysseia < Odiseu – rege în Itaca, unul dintre principalii eroi ai războiului troian].

ODISÉE s. f. călătorie lungă și plină de aventuri; șir de întâmplări neprevăzute. (< fr. odyssée, gr. Odysseia)

ODISÉE f. 1) Călătorie de lungă durată și cu multe peripeții. 2) Succesiune de peripeții aventuroase. [Art. odiseea; G.-D. odiseei; Sil. -se-e] /<fr. odyssée

Odisee f. 1. epopee homerică în 24 cântece, ce conține istoria întâmplărilor lui Ulise; 2. fig. povestire plină de aventuri.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

odisée (călătorie/viață plină de peripeții) s. f., art. odiséea, g.-d. odisée, art. odiséei

odisée s. f., art. odiséea, g.-d. odisée, art. odiséei


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

ODISEEA, epopee greacă, care împreună cu Iliada, a fost atribuită lui Homer. Compusă (probabil sec. 8-7 î. Hr.) din 24 de cânturi, povestește peripețiile lui Ulise (Odiseu) de la plecarea sa din Troia, până la întoarcerea acasă, în Itaca; totodată descrie lupta lui împotriva pretendenților la tron și la mâna soției sale, Penelopa. O. este una dintre sursele principale de informație privind societatea gentilică elenă din sec. 10-7 î. Hr. (moravuri, credințe religioase, mitologia ș.a.). Capodoperă a genului epic din literatura elenă și universală, O. a constituit o sursă de inspirație inepuizabilă pentru scriitori, artiști, muzicieni din cele mai vechi timpuri până azi.

Intrare: odisee
odisee1 (pl. -e) substantiv feminin
substantiv feminin (F142)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • odisee
  • odiseea
plural
genitiv-dativ singular
  • odisee
  • odiseei
plural
vocativ singular
plural
odisee2 (pl. -i) substantiv feminin
substantiv feminin (F143)
Surse flexiune: DN
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • odisee
  • odiseea
plural
  • odisei
  • odiseile
genitiv-dativ singular
  • odisei
  • odiseii
plural
  • odisei
  • odiseilor
vocativ singular
plural

odisee

  • 1. Călătorie lungă și plină de aventuri; șir de întâmplări neprevăzute; viață plină de peripeții.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN attach_file un exemplu
    exemple
    • Mă trezii stăpînul în regulă al unei iepe mici și slabe... care urma să fie tovarășa odiseei ce plănuiam. HOGAȘ, M. N. 10.
      surse: DLRLC
  • comentariu rar Singura sursă care indică pluralul odisei.
    surse: DN

etimologie: