2 intrări

11 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

OCTOGENÁR, -Ă, octogenari, -e, adj., s. m. și f. (Persoană) care a atins (sau a depășit) vârsta de optzeci de ani. – Din fr. octogenaire.

octogenar, ~ă [At: KOGĂLNICEANU, S. A. 191 / Pl: ~i, ~e / E: fr octogenaire] 1-4 smf, a (Persoană) care (a atins sau) a depășit vârsta de optzeci de ani.

OCTOGENÁR, -Ă, octogenari, -e, adj., s. m. și f. (Persoană) care a atins (sau a depășit) vârsta de optzeci de ani. – Din fr. octogénaire.

OCTOGENÁR, -Ă, octogenari, -e, s. m. și f. Persoană care a atins (sau a depășit) vîrsta de optzeci de ani. O predase unui octogenar ogîrjit și friguros, cu gîtul înfășurat într-o legătură cadrilată. C. PETRESCU, C. V. 190. Octogenarul satului, cu înfățișarea lui olimpiană, stă nemișcat și privește cu drag nebunia nevinovată a tineretului. HOGAȘ, DR. II 190. ◊ (Adjectival) Noi găsirăm pe abatele Lhomme, deși octogenar, încă în plină vigoare. KOGĂLNICEANU, S. 191.

OCTOGENÁR, -Ă adj., s.m. și f. (Om) în vârstă de optzeci de ani. [Cf. fr. octogénaire, lat. octogenarius].

OCTOGENÁR, -Ă adj., s. m. f. (om) în vârstă de 80 de ani. (< fr. octogénaire, lat. octogenarius)

OCTOGENÁR ~ă (~i, ~e) și substantival Care a atins vârsta de optzeci de ani; în vârstă de optzeci de ani. /<fr. octogénaire

octogenar a. de 80 de ani. ║ m. om de această vârstă.

*octogenár, -ă adj. (lat. octogenarius). Care e de opt-zecĭ de anĭ: un veteran octogenar. Subst. Un octogenar.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

octogenár adj. m., s. m., pl. octogenári; adj. f., s. f. octogenáră, pl. octogenáre

octogenár adj. m., s. m., pl. octogenári; f. sg. octogenáră, pl. octogenáre

Intrare: octogenară
octogenară substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • octogena
  • octogenara
plural
  • octogenare
  • octogenarele
genitiv-dativ singular
  • octogenare
  • octogenarei
plural
  • octogenare
  • octogenarelor
vocativ singular
plural
Intrare: octogenar (adj.)
octogenar1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A1)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • octogenar
  • octogenarul
  • octogenaru‑
  • octogena
  • octogenara
plural
  • octogenari
  • octogenarii
  • octogenare
  • octogenarele
genitiv-dativ singular
  • octogenar
  • octogenarului
  • octogenare
  • octogenarei
plural
  • octogenari
  • octogenarilor
  • octogenare
  • octogenarelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

octogenar, -ă octogenară

  • 1. (Persoană) care a atins (sau a depășit) vârsta de optzeci de ani.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN attach_file 3 exemple
    exemple
    • O predase unui octogenar ogîrjit și friguros, cu gîtul înfășurat într-o legătură cadrilată. C. PETRESCU, C. V. 190.
      surse: DLRLC
    • Octogenarul satului, cu înfățișarea lui olimpiană, stă nemișcat și privește cu drag nebunia nevinovată a tineretului. HOGAȘ, DR. II 190.
      surse: DLRLC
    • Noi găsirăm pe abatele Lhommé, deși octogenar, încă în plină vigoare. KOGĂLNICEANU, S. 191.
      surse: DLRLC

etimologie: