opțiuni

15 definiții se potrivesc cu cel puțin două din cuvintele căutate

Dacă rezultatele nu sunt mulțumitoare, puteți căuta cuvintele separat sau puteți căuta în tot textul definițiilor.

OCCIPITAL, -Ă, occipitali, -e, s. n., adj. 1. S. n. Os nepereche lat, care formează partea de dinapoi și de jos a cutiei craniene. 2. Adj. Care aparține occipitalului (1), care se referă la occipital. ◊ Lobul occipital = lobul posterior al creierului, unde sunt localizați centrii vederii. Orificiul occipital = orificiul circular din osul occipital, prin care trec măduva spinării și nervii spinali. – Din fr. occipital.

occipital1 adj. m., pl. occipitali; f. occipitală, pl. occipitale

occipital, ~ă [At: KRETZULESCU, A. 372/3 / Pl: ~i, ~e / E: fr occipital] (Atm) 1 a Situat în partea postero-inferioară a craniului. 2 sn Os care formează partea postero-inferioară a cutiei craniene.

occipital

occipital adj. m., pl. occipitali; f. sg. occipitală, pl. occipitale

occipital2 s. n., pl. occipitale

occipital s. n., pl. occipitale

occipital1 adj. m., pl. occipitali; f. occipitală, pl. occipitale

OCCIPITAL, -Ă, occipitali, -e, s. n., adj. 1. S. n. Os nepereche lat, care formează partea de dinapoi și de jos a cutiei craniene. 2. Adj. Care aparține occipitalului (1), care se referă la occipital. ◊ Lobul occipital = lobul posterior al creierului, unde sunt localizați centrii vederii. Orificiul occipital = orificiul circular din osul occipital, prin care trec măduva spinării și nervii spinali. – Din fr. occipital.

*occipitál, -ă adj. (mlat. occipitalis). Anat. De la occiput, al occiputuluĭ: osu occipital. S. n., pl. e. Osu occipital, care formează păretele posterior și inferior al cranĭuluĭ.

OCCIPITAL ~ă ( ~i, ~e) Care se referă la occiput; caracteristic pentru occiput. ◊ (Os) ~ os lat din partea posterioară și inferioară a craniului. /<fr. occipital

OCCIPITAL, -Ă adj., s. n. (os, mușchi, arteră) în partea posteroinferioară a craniului. (< fr. occipital, lat. occipitalis)

OCCIPITAL, -Ă adj., s.n. (Os) din partea posterioară și inferioară a craniului. [Pron. oc-ci-. / < fr. occipital, cf. lat. occiput].

OCCIPITAL, -Ă, occipitali, -e, adj. Situat în partea dinapoi și de jos a craniului. Regiune occipitală. ▭ Mușchiul occipital este separat de regiunea facială. PARHON, O. A. I 168. ♦ (Substantivat, n.) Os care formează partea de dinapoi și de jos a cutiei craniene.

occipital2 s. n., pl. occipitale