3 intrări
31 de definiții
- explicative DEX (17)
- ortografice DOOM (9)
- sinonime (2)
- arhaisme și regionalisme (1)
- tezaur (2)
Explicative DEX
NUNTAȘ, -Ă, nuntași, -e, s. m. și f. Persoană care participă la o nuntă, care face parte din alaiul unei nunți. ♦ (Reg.) Vornicel la nuntă. – Nuntă + suf. -aș.
NUNTAȘ, -Ă, nuntași, -e, s. m. și f. Persoană care participă la o nuntă, care face parte din alaiul unei nunți. ♦ (Reg.) Vornicel la nuntă. – Nuntă + suf. -aș.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de bogdanrsb
- acțiuni
NUNTI, nuntesc, vb. IV. Tranz., intranz. și refl. recipr. (Pop.) A face nuntă (1), a (se) căsători, a (se) cununa; p. ext. a petrece la nuntă. – Din nuntă.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
NUNTI, nuntesc, vb. IV. Tranz., intranz. și refl. recipr. (Pop.) A face nuntă (1), a (se) căsători, a (se) cununa; p. ext. a petrece la nuntă. – Din nuntă.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de bogdanrsb
- acțiuni
nunta v vz nunti[1] modificată
- În original, greșit tipărit: vz nunți — LauraGellner
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
nuntaș, ~ă [At: DOSOFTEI, V. S. noiembrie 139r/21 / Pl: ~i, ~e / E: nuntă + -aș] 1 smf Persoană care participă la o nuntă (1) Si: (nob) nuntariu (2), (reg) nuntălaș. 2 sm (Reg) Vornicel la nuntă (1).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
nunti [At: (cca 1662-1730) MAG. IST. III, 39/15 / V: (îrg) ~ta / Pzi: ~tesc / E: nuntă] 1-6 vtir (Pop) A (se) căsători (religios). 7-9 vtir (Pop) A petrece la nuntă (2). 10 vi (Reg) A se pregăti de nuntă (1). 11 vi (Olt) A se tocmi prea mult. 12-14 vitr (Rar; d. animale) A (se) împerechea. corectat(ă)
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
NUNTAȘ sm. Cel chemat la nuntă, cel ce ia parte la serbarea, la petrecerea de la nuntă: ~ii nu mai osteneau într’una de la casa ginerelui la casa miresei (I.-GH.); Brazi și păltinași I-am avut ~i (ALECS.).
- sursa: CADE (1926-1931)
- adăugată de Andreea H-I
- acțiuni
NUNTI (-tesc) vb. intr. A serba nunta, a petrece la nuntă: așa a nuntit biata babă (SB.); Și patruzeci de zile’ntregi Au tot nuntit (COȘB.).
- sursa: CADE (1926-1931)
- adăugată de Andreea H-I
- acțiuni
NUNTIT l. adj. 1 p. NUNTI ¶ 2 Căsătorit: trăiră în pace și veselie perechea ~ă (ISP.). II. sbst. Nuntire.
- sursa: CADE (1926-1931)
- adăugată de Andreea H-I
- acțiuni
NUNTA vb. I v. nunti.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
NUNTAȘ, nuntași, s. m. Persoană care participă la o nuntă, care face parte din alaiul unei nunți; flăcău care însoțește călare alaiul unei nunți. De la han, mireasa și toți nuntașii s-au urcat în cele opt căruțe împodobite cu verdeață. CAMIL PETRESCU, O. I 95. Văzutu-s-a crescînd în zări Rădvan cu mire, cu nănași, Cu socrii mari și cu nuntași, Și nouăzeci de feciorași Veneau călări. COȘBUC, P. I 56. Nuntașii veniseră în Fănești cu toate trebuincioasele și așteptau ziua cununiei. BOLINTINEANU, O. 441. ◊ Fig. Prepelița-n sîrg adună Pe nuntași mereu. COȘBUC, P. II 34. Soarele și luna Mi-au ținut cununa. Brazi și paltinași I-am avut nuntași. ALECSANDRI, P. P. 2.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
NUNTI, nuntesc, vb. IV. Intranz. (Popular) 1. A se căsători, a face nuntă. După ce-or nunti, va aduce coconul mireasa la moștenirea lui. SADOVEANU, D. P. 62. Iar cînd a fost de s-a-mplinit Ajunul zilei de nuntit... Nuntași din nouăzeci de țări S-au răscolit. COȘBUC, P. I 55. ◊ Fig. Lumina și cîntul nuntesc peste fire. GOGA, C. P. 84. ◊ Tranz. (Cu complement intern) Să-mi prind eu peștișor, Să-mi nuntesc nunta cu el. PĂSCULESCU, L. P. 175. ♦ Tranz. A căsători pe cineva. Sîmbătă-l logodea, Duminică-l și nuntea. TEODORESCU, P. P. 616. 2. A participa la o petrecere de nuntă, a petrece la nunta cuiva. Și patruzeci de zile-ntregi Au tot nuntit. COȘBUC, P. I 58. – Variantă: (regional) nunta (PĂSCULESCU, L. P. 178) vb. I.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
NUNTAȘ ~ă (~i, ~e) m. și f. Persoană invitată la o nuntă; om care petrece la o nuntă. /nuntă + suf. ~aș
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
A NUNTI ~esc pop. 1. intranz. 1) A petrece la nuntă. 2) A face nuntă; a se căsători. 2. tranz. A face să se căsătorească. /Din nuntă
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
nuntaș m. cel chemat la o nuntă.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
nuntì v. 1. a serba nunta; 2. a se căsători.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
nuntáș, -ă s. Persoană care participă la nuntă.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
nuntésc v. intr. Celebrez nunta, petrec la nuntă: noŭă zile aŭ nuntit nuntașiĭ.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Ortografice DOOM
nuntaș s. m., pl. nuntași
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
nuntașă (pop., fam.) s. f., art. nuntașa, g.-d. art. nuntașei; pl. nuntașe
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
nunti (a ~) (pop.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. nuntesc, 3 sg. nuntește; imperf. 1 nunteam; conj. prez. 1 sg. să nuntesc, 3 să nuntească
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
nuntaș (pop., fam.) s. m., pl. nuntași
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
nuntașă (pop., fam.) s. f., art. nuntașa, g.-d. art. nuntașei; pl. nuntașe
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
nunti (a ~) (pop.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. nuntesc, imperf. 3 sg. nuntea; conj. prez. 3 să nuntească
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
nuntaș s. m., pl. nuntași
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
nuntașă s. f., art. nuntașa, g.-d. art. nuntașei; pl. nuntașe
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
nunti vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. nuntesc, imperf. 3 sg. nuntea; conj. prez. 3 sg. și pl. nuntească
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Sinonime
NUNTI vb. v. căsători, cununa.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
nunti vb. v. CĂSĂTORI. CUNUNA.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Arhaisme și regionalisme
nunti, nuntesc, vb. IV (pop.) 1. a face nuntă, a (se) căsători, a (se) cununa; a se pregăti de nuntă. 2. a se tocmi prea mult, a se târgui. 3. (despre animale) a se împerechea.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Tezaur
NUNTAȘ, -Ă s. m. și f. Persoană care participă la o nuntă (1), care face parte din alaiul unei nunți; (regional) nuntălaș, (neobișnuit) nuntariu (2). Giuca nuntașii și să veseliia. dosoftei, v. s. noiembrie 139r/21, cf. 108v/2. Era gata ca să șadă la masă cu nuntașii lui (sfîrșitul sec. XVIII). let. iii, 254/25, cf. negruzzi, s. iii, 138. Mare nuntă se făcea, cu nuntași nenumarați. alecsandri, p. ii, 179. Nuntașii veniseră în Fănești cu toate trebuincioasele și așteptau ziua cununiei. bolintineanu, o. 441, cf. marian, nu. 210. Din larg cuprins de multe zări, Nuntași din nouăzeci de țări S-au răscolit. coșbuc, p. i, 55, cf. 56. Nuntașii au să vină. f (1900), 553, cf. 554. Nuntașii, cu Voinea în frunte, au început să încure... caii nerăbdători. galaction, o. 73. De la han, mireasa și toți nuntașii s-au urcat în cele opt căruțe împodobite cu verdeață. camil petrescu, o. i, 95. Nuntașii beau țuică fiartă. stancu, d. 75. Se iveau nuntașii. v. rom. iulie 1954, 226. Miri, părinți, nuntași, primiți Toți urarea: să trăiți. contemp. 1962, nr. 795, 1/4. Nuntașii încăleca, Cu Bogdan vesel pleca. alecsandri, p. p. 176, cf. h xii 35, xviii 147. Ascultați, ascultați, Dumneavoastră, cinstiți nuntași. teo-dorescu, p. p. 166. Să s-aleagă din nuntași. Mat. folk. 110, cf. graiul, i, 40. Vinurile le vărsa, Ulițile le umplea, Nuntași caii-și adăpa. păsculescu, l. p. 205, cf. 204, arh. folk. iii, 53. (Fig.) Prepelița-n sîrg adună Pe nuntași mereu. coșbuc, p. ii, 34. Soarele și luna Mi-au ținut cununa, Brazi și păltinași I-am avut nuntași.alecsandri, p. p. 2. ◊ (Adjectival; rar) Strîngîndu-se dintr-amîndouă țările boiari și alți oameni nuntași (a. 1623). mag. ist, i, 283/8. (Fig.) Numai tu o duci pe brațe uluind nuntașii brazi. lesnea, i. 135. ♦ (Regional) Vornicel la nuntă (1). cf. dm, alr ii 2 684/784. – pl.: nuntași, -e. – Nuntă + suf. -aș.
- sursa: DLR - tomul X (2010)
- furnizată de Universitatea "Dunărea de Jos" din Galați
- adăugată de Delia05
- acțiuni
NUNTI vb. IV. 1. Tranz, intranz. și refl. recipr. (Popular) A face nuntă (1), a (se) căsători (religios); p. ext. a petrece la nuntă. Să vie în țară să nuntească feciorul Radului Vodă (cca 1662-1730). mag. ist. iii, 39/15, cf. dosoftei, v. s. octombrie 82r/3, noiembrie 108v/1. Mihai Vodă... au mărsu asupra Irimiii Vodă, care să află la Trotuș, nuntind, nepurtînd grijă așea în grabă să-i fie oaspe Mihai Vodă. n. costin, l. 594 cf. 435. Și boierimea a doo țări nuntiră 3 săptămîni. neculce, l. 120, cf. 69. Cnimon dănțuiaște, nunteaște, iar Teoghen umblă rătăcit. aethiopica, 7r/4. Și de ee să nu o nuntesc? kotzebue, u. 8v/3. Din pricina lui nu-i să nuntiți azi. pr. dram. 382. Acolo trebuie să mergem, să nuntim sau să războim. gane, n. i, 12. Patruzeci de zile-ntregi Au tot nuntit. coșbuc, b. 22, cf. 18, id. p. i, 55, 285, marian, nu. 210. Călina ce nuntise c-un tînăr, cît un prinț, Călina, mîndra floare, întoarsă-i la părinți. păun-pincio, p. 79. Se adună din nou, de astă dată însă numai neamurile mai de aproape și se nuntesc ziua întreagă. păcală, m. r. 178. Rîvnește-a se nunti. murnu, o. 10, cf. klopștock, f. 286. După ce-or nunti, va aduce coconul mireasa la moștenirea lui. sadoveanu, d. p. 62. L-am nuntit acum două săptămîni. stancu, r. a. i,. 82. Sîmbătă-l Logodea, Duminică-l Și nuntea, teodorescu, p. p. 616, cf. 531, 617, Mat. folk. 94, 362, mateescu, b. 97, a v 18, vi 26. ◊ Intranz. (Construit cu complement intern) Nuntă să nuntească, Legea să-mplinească. teodorescu, p. p. 652, cf. 91. Nunta, taică, ni-aș nunti, Pe tine.te-aș pomeni, graiul, i, 73. Lasă nunta să nuntească Și vin la neică afar ! păsculescu, l. p. 168, cf. 175, 178. ◊ (În context figurat) Cuconițele din Pind... s-au nuntat Ș-au toane. i. văcărescul, p. 351/15. ◊ Fig. Lumina și cîntul nuntesc peste fire. goga, c. p. 84. ♦ Intranz. (Regional) A se pregăti de nuntă (1) (Drăgușeni-Pașcani). a vi 26. ♦ Intranz. (Prin nord-estul Olt.) A se tocmi prea mult, a se tîrgui. cf. MAT. DIALECT. I, 232. 2. intranz. și relf. recipr. (Rar; despre animale) A se împerechea. cf. heliade, o. i, 358. Miliardele de gîze își scîrțîiau elitrele, căutîndu-se și nuntind în ierburi. sadoveanu, m. c. 94, cf. alr ii 4 959/228. – prez. ind.: nuntesc. – Și: (învechit și regional) nunta vb. I. scl 1963, 28. – v. nuntă.
- sursa: DLR - tomul X (2010)
- furnizată de Universitatea "Dunărea de Jos" din Galați
- adăugată de Aura Dache
- acțiuni
| substantiv masculin (M1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular |
| |
| plural |
| ||
| substantiv feminin (F1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular |
| |
| plural |
| ||
| verb (VT401) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
| numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
| singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
| a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
| a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
| plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
| a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
| a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
| ||
| verb (VT201) | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
| numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
| singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
| a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
| a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
| plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
| a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
| a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
| ||
nuntaș, nuntașisubstantiv masculin nuntașă, nuntașesubstantiv feminin
- 1. Persoană care participă la o nuntă, care face parte din alaiul unei nunți. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- De la han, mireasa și toți nuntașii s-au urcat în cele opt căruțe împodobite cu verdeață. CAMIL PETRESCU, O. I 95. DLRLC
- Văzutu-s-a crescînd în zări Rădvan cu mire, cu nănași, Cu socrii mari și cu nuntași, Și nouăzeci de feciorași Veneau călări. COȘBUC, P. I 56. DLRLC
- Nuntașii veniseră în Fănești cu toate trebuincioasele și așteptau ziua cununiei. BOLINTINEANU, O. 441. DLRLC
- Prepelița-n sîrg adună Pe nuntași mereu. COȘBUC, P. II 34. DLRLC
- Soarele și luna Mi-au ținut cununa. Brazi și paltinași I-am avut nuntași. ALECSANDRI, P. P. 2. DLRLC
- 1.1. Vornicel la nuntă. DEX '09 DEX '98
- diferențiere Flăcău care însoțește călare alaiul unei nunți. DLRLC
-
-
etimologie:
- Nuntă + -aș. DEX '98 DEX '09
nunti, nuntescverb
-
- După ce-or nunti, va aduce coconul mireasa la moștenirea lui. SADOVEANU, D. P. 62. DLRLC
- Iar cînd a fost de s-a-mplinit Ajunul zilei de nuntit... Nuntași din nouăzeci de țări S-au răscolit. COȘBUC, P. I 55. DLRLC
- Lumina și cîntul nuntesc peste fire. GOGA, C. P. 84. DLRLC
- Să-mi prind eu peștișor, Să-mi nuntesc nunta cu el. PĂSCULESCU, L. P. 175. DLRLC
- Sîmbătă-l logodea, Duminică-l și nuntea. TEODORESCU, P. P. 616. DLRLC
- 1.1. A petrece la nuntă. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Și patruzeci de zile-ntregi Au tot nuntit. COȘBUC, P. I 58. DLRLC
-
-
etimologie:
- nuntă DEX '09 DEX '98
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.