8 definiții pentru nucleic


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

NUCLÉIC, nucleici, adj. (În sintagma) Acid nucleic = acid organic complex care conține în moleculă baze azotate de tip special, acid fosforic etc., având un rol fundamental în sinteza proteinelor din organism și în transmiterea caracterelor ereditare; acid nucleinic. [Pr.: -cle-ic] – Din fr. nucléique.

NUCLÉIC, nucleici, adj. (În sintagma) Acid nucleic = acid organic complex care conține în moleculă baze azotate de tip special, acid fosforic etc., având un rol fundamental în sinteza proteinelor din organism și în transmiterea caracterelor ereditare; acid nucleinic. [Pr.: -cle-ic] – Din fr. nucléique.

nucleic, ~ă a [At: LTR2 / P: ~cle-ic / Pl: ~ici, ~ice / E: fr nucléique] (Blg) 1 Referitor la nucleu (1). 2 (Îs) Acid ~ Acid organic complex care conține în moleculă baze azotate de tip special, pentoze, acid fosforic etc., cu rol fundamental în sinteza proteinelor din organism și în transmiterea caracterelor ereditare.

NUCLÉIC, -Ă adj. Referitor la nucleu. ◊ Acid nucleic = acid organic complex care intră în componența nucleului celulei; acid nucleinic. [Pron. -cle-ic. / < fr. nucléique].

NUCLÉIC adj. acid ~ = acid organic complex în componența nucleului celulei. (< fr. nucléique)

NUCLÉIC ~că (~ci, ~ce) 1) Care ține de nucleu; propriu nucleului. 2): Acid ~ acid organic care se află în celulele vii și contribuie la transmiterea caracterelor ereditare. [Sil. -cle-ic] /<fr. nucléique


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

nucléic (nu-cle-ic) adj. m., pl. nucléici

nucléic adj. m. (sil. -cle-), pl. nucléici


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

NUCLEÍC, -Ă (< fr., engl.) adj. Acizi nucleici = compuși organici de natură polinucleotidică, alcătuiți din baze azotate purinice sau pirimidinice, acid fosforic și pentoze (riboză sau deoxiriboză), deținători ai informației genetice, pe care o transmit de la părinți la descendenți (rol în ereditate); au și rolul de a dirija sinteza proteinelor în organism.

Intrare: nucleic
nucleic adjectiv
  • silabație: nu-cle-ic info
adjectiv (A10)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • nucleic
  • nucleicul
  • nucleicu‑
  • nucleică
  • nucleica
plural
  • nucleici
  • nucleicii
  • nucleice
  • nucleicele
genitiv-dativ singular
  • nucleic
  • nucleicului
  • nucleice
  • nucleicei
plural
  • nucleici
  • nucleicilor
  • nucleice
  • nucleicelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

nucleic

  • 1. Referitor la nucleu.
    surse: DN
    • 1.1. (în) sintagmă Acid nucleic = acid organic complex care conține în moleculă baze azotate de tip special, acid fosforic etc., având un rol fundamental în sinteza proteinelor din organism și în transmiterea caracterelor ereditare; acid nucleinic.
      surse: DEX '09 DEX '98 DN

etimologie: