NUCLEÍC, -Ă (< fr., engl.) adj. Acizi nucleici = compuși organici de natură polinucleotidică, alcătuiți din baze azotate purinice sau pirimidinice, acid fosforic și pentoze (riboză sau deoxiriboză), deținători ai informației genetice, pe care o transmit de la părinți la descendenți (rol în ereditate); au și rolul de a dirija sinteza proteinelor în organism.