NOTIȚIE, notiții, s. f. (Înv.) Informație, știre. – Din it. notizia, lat. notitia.

notiție sf [At: IORGOVICI, O. 55/10 / V: ~iune / Pl: ~ii / E: lat notitia, it notizia] 1 (Înv) Notă (1). 2 (Nob) Informare.

NOTIȚIE, notiții, s. f. (Înv.) Informație, știre. – Din it. notizia, lat. notitia.^[1]

NOTIȚIE, notiții, s. f. (Italienism învechit) Informație, știre. Asemine sînt silit să zic și eu în privirea acelor notiții. ALECSANDRI, C. 99.

notițiune sf vz notiție

notiție (înv.) (desp. -ți-e) s. f., art. notiția (desp. -ți-a), g.-d. art. notiției; pl. notiții, art. notițiile (desp. -ți-i-)

notiție (înv.) (-ți-e) s. f., art. notiția (-ți-a), g.-d. art. notiției; pl. notiții, art. notițiile (-ți-i-)

notiție s. f. (sil. -ți-e), art. notiția (sil. -ți-a), g.-d. art. notiției; pl. notiții, art. notițiile (sil.-ți-i-)^[1]

notiție, notiții, s.f. (înv.) 1. notiță. 2. informare, știre.^[1]

NOTIȚIE s. f. (Învechit) Notiță (1). Notiție... cunoștința de ceva. iorgovici, o. 55/10. Gazetele englizăști cuprind notițiile următoare asupra gheneralului rusesc, contelui Dibici. ar (1829), 63²/37, cf. cr (1829), 185²/22. Gazeta de Brașov... în a ei foaie literală dă adeseori notiții foarte interesante despre Transilvania. ar (1839), 13¹/29. Mi-au dat cu plăcere toate notițiile ce i-am cerut. cuciuran, d. 37/28. Acele întâi notiții asupra munților. povăt. (1844), 146/10. La această notiție vom agiuta noi care am fost aproape prietin a tînărului poet săcerat fără de vreme. russo, s. 152. El nu este nicidecum competent, neavînd a mănă notiții pozitive spre a-și putea sprijini articulii săi (a. 1855). uricariul, v, 194/20. De atunci n-am mai priimit nici o notiție despre dînsa. filimon, o. i, 333. ♦ (Neobișnuit) Informare. În aceea ce privea originea și datinile... plutea o notițiune confuză. asachi, s. l. ii, 86. – Pl.: notiții. – Și: notițiune s. f. – Din lat. notitia, it. notizia.