NÓMĂ², nome, s. f. Diviziune administrativă în Egiptul antic și în Grecia contemporană. – Din fr. nome.

NOMĂ², nome, s. f. Diviziune administrativă în vechiul Egipt și în Grecia actuală. – Din fr. nome.

NÓMĂ² s.f. 1. (Ist.) Diviziune administrativă în vechiul Egipt și în Grecia. 2. V. nom. [< fr. nome, fr. nomos].

NÓMĂ¹ s.f. Cangrenă a unei mucoase, din care se scurge un lichid cu miros neplăcut. [< fr. noma, cf. gr. nomein – a roade].

NÓMĂ¹ s. f. cangrenă a unei mucoase, din care se scurge un lichid cu miros neplăcut. (< fr. noma)

NÓMĂ² s. f. diviziune administrativă în Egiptul antic și în Grecia actuală. (< fr. nome, gr. nomos)

nómă s. f., g.-d. art. nómei; pl. nóme

nómă (boală, diviziune administrativă) s. f., g.-d. art. nómei; pl. nóme

NÓMĂ¹ (< fr.; gr. nome „devorare”) s. f. (MED.) Stomatită gangrenoasă, care începe de obicei în membrana mucoasă de la colțul gurii și apoi cuprinde rapid întreaga grosime a buzelor și a feței, ducând la necroze tisulare. Se observă de obicei la copiii subnutriți și la adulții debilitați.

NÓMĂ² (< fr.) s. f. 1. (În Egiptul antic) Diviziune administrativă. 2. Diviziune administrativă în Grecia contemporană.