6 definiții pentru nituitură


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

NITUITÚRĂ, nituituri, s. f. Nituire; (concr.) loc unde s-a realizat o nituire. [Pr.: -tu-i-] – Nitui + suf. -tură.

NITUITÚRĂ, nituituri, s. f. Nituire; (concr.) loc unde s-a realizat o nituire. [Pr.: -tu-i-] – Nitui + suf. -tură.

nituitu sf [At: DM / Pl: ~ri / E: nitui + -tură] 1 Nituire (1). 2 (Ccr) Loc unde se realizează o nituire (1).

NITUITÚRĂ, nituituri, s. f. Nituire.

NITUITÚRĂ ~i f. Loc unde s-au pus nituri. /a nitui + suf. ~tură


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

nituitúră (-tu-i-) s. f., g.-d. art. nituitúrii; pl. nituitúri

nituitúră s. f. (sil. -tu-i-), g.-d. art. nituitúrii; pl. nituitúri

Intrare: nituitură
nituitură substantiv feminin
  • silabație: ni-tu-i-
substantiv feminin (F43)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • nituitu
  • nituitura
plural
  • nituituri
  • nituiturile
genitiv-dativ singular
  • nituituri
  • nituiturii
plural
  • nituituri
  • nituiturilor
vocativ singular
plural

nituitură

  • surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 1.1. concretizat Loc unde s-a realizat o nituire.
      surse: DEX '09 DEX '98

etimologie:

  • Nitui + sufix -tură.
    surse: DEX '98 DEX '09