2 intrări

15 definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

NIRVANA s. f. art. Noțiune care desemnează în budism, precum și în filosofia indiană, repaosul absolut (eliberarea definitivă de suferință), dobândit cu ajutorul contemplației și al ascezei. – Din fr. nirvana.

nirvana sf [At: CARAGIALE, O. III, 4 / E: fr nirvana] 1 (Flz; Rel) Stare mistică de fericire la indieni, constând în eliberarea de grijile vieții, în contopirea sufletului individual cu esența divină, dobândită prin contemplație și asceză. 2 (Pex) Stare de fericire, de liniște, de echilibru.

NIRVANA s. f. art. (În religia budistă, în filozofia indiană etc.) Stare de fericire realizată prin eliberarea de grijile vieții, de suferințe și prin contopirea sufletului individual cu esența divină, cu ajutorul contemplației și al ascezei. – Din fr. nirvâna.

NIRVANA s. f. (În religia budistă) Stare mistică de fericire, presupusă a fi realizată prin eliberarea de grijile vieții și prin contopirea sufletului individual cu esența divină.

NIRVANA s.f. Stare de fericire mistică, pe care budiștii cred că o pot obține prin eliberarea de grijile vieții și prin contopirea individului cu esența divină. [Cf. fr., sanscr. nirvîna].

NIRVANA s. f. (în budism, în jainism și în filozofia indiană) stare de liniște desăvârșită, de fericire, eliberare definitivă de suferințe, de grijile vieții, obținută prin contemplație și asceză. (< fr. nirvana)

NIRVANA f. art. (în religia budistă, în filozofia indiană etc.) Stare de fericire totală la care se ajunge prin eliberarea de grijile vieții, de suferință și prin contopirea sufletului cu esența divină cu ajutorul contemplației și al ascezei. /<fr. nirvâna

* nirvána f. Renunțarea la sine în religiunea budistă.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

nirvana (repaos absolut) s. f., g.-d. art. nirvanei

+Nirvana s. propriu f., g.-d. Nirvanei

!nirvana s. f., g.-d. art. nirvanei

nirvana s. f. art., g.-d. art. nirvanei

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

NIRVANA (< fr.; în sanscrită „lasă să plece suflarea, stinsă în liniște”) subst. Noțiune care desemnează, în budism și în jainism, precum și în filozofia indiană sankhya, „repaosul absolut” (încetarea ciclului reîncarnărilor și eliberarea definitivă de suferințe), dobândit cu ajutorul contemplației și al ascezei.

NIRVANA, grup american de rock. Constituit în 1987 de Kurt Cobain (voce, chitară), Chad Channing, apoi Dave Grohl (baterie). Concerte incendiare, forță a scriiturii și inteligență a melodiilor. Voce plină de emoție, având capacitatea de a exprima durerea exacerbată, Kurt Cobain a devenit un mit al muzicii rock (s-a sinucis în 1994). Discografie selectivă: „Bleach”, „Nevermind”, „In Utero”, „Unplugged in New York”.

Intrare: nirvana
substantiv feminin (F159)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • nirvana
  • nirvana
plural
genitiv-dativ singular
  • nirvane
  • nirvanei
plural
vocativ singular
plural
Intrare: Nirvana
Nirvana
substantiv propriu (SP001FS)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • Nirvana
plural
genitiv-dativ singular
  • Nirvanei
plural
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

nirvanasubstantiv feminin

  • 1. Noțiune care desemnează în budism, precum și în filozofia indiană, repaosul absolut (eliberarea definitivă de suferință), dobândit cu ajutorul contemplației și al ascezei. DEX '09
  • diferențiere (În religia budistă, în filozofia indiană etc.) Stare de fericire realizată prin eliberarea de grijile vieții, de suferințe și prin contopirea sufletului individual cu esența divină, cu ajutorul contemplației și al ascezei. DEX '98 DLRLC DN
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.