opțiuni
  • info

2 intrări

12 definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

NIHILIST, -Ă, nihiliști, -ste, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. Adept al nihilismului. 2. Adj. Care aparține nihilismului, privitor la nihilism; care dă dovadă de nihilism. – Din fr. nihiliste.

NIHILIST, -Ă, nihiliști, -ste, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. Adept al nihilismului. 2. Adj. Care aparține nihilismului, privitor la nihilism; care dă dovadă de nihilism. – Din fr. nihiliste.

nihilist, ~ă [At: LM / Pl: ~iști, ~e / E: fr nihiliste] 1-4 smf, a (Adept) al nihilismului (1-2). 5-6 a Privitor la nihilism (1-2). 7-8 a Care dă dovadă de nihilism (1-2).

NIHILIST, -Ă, nihiliști, -ste, s. m. și f. Adept al nihilismului. ♦ (Adjectival) Privitor la nihilism; al nihilistului, de nihilist. Influențele formaliste și cosmopolite din literatura romînă au dus la o atitudine disprețuitoare, nihilistă, față de limba populară, față de vocabularul și structura ei gramaticală. SCÎNTEIA, 1952, nr. 2385.

NIHILIST, -Ă adj. Referitor la nihilism, propriu nihilismului. // s.m. și f. Adept al nihilismului. [Cf. fr. nihiliste, rus. nighilist].

NIHILIST, -Ă adj., s. m. f. (adept) al nihilismului. (< fr. nihiliste)

NIHILIST2 ~stă (~ști, ~ste) m. și f. Adept al nihilismului. /<fr. nihiliste

NIHILIST1 ~stă (~ști, ~ste) Care ține de nihilism; propriu nihilismului. /<fr. nihiliste

nihilist m. 1. cel ce neagă toate; 2. pl. numele revoluționarilor ruși, partizani ai nihilismului.

* nihilíst, -ă s. (d. lat. nihil, nimica). Revoluționar, om care tindea să distrugă guvernarea țarilor ucizînd.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

nihilist adj. m., s. m., pl. nihiliști; adj. f., s. f. nihilistă, pl. nihiliste

nihilist adj. m., s. m., pl. nihiliști; adj. f., s. f. nihilistă, pl. nihiliste

nihilist s. m., adj. m., pl. nihiliști; f. sg. nihilistă, pl. nihiliste

Intrare: nihilist (adj.)
nihilist1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A6)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • nihilist
  • nihilistul
  • nihilistu‑
  • nihilistă
  • nihilista
plural
  • nihiliști
  • nihiliștii
  • nihiliste
  • nihilistele
genitiv-dativ singular
  • nihilist
  • nihilistului
  • nihiliste
  • nihilistei
plural
  • nihiliști
  • nihiliștilor
  • nihiliste
  • nihilistelor
vocativ singular — —
plural — —
Intrare: nihilist (s.m.)
substantiv masculin (M9)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • nihilist
  • nihilistul
  • nihilistu‑
plural
  • nihiliști
  • nihiliștii
genitiv-dativ singular
  • nihilist
  • nihilistului
plural
  • nihiliști
  • nihiliștilor
vocativ singular
  • nihilistule
  • nihiliste
plural
  • nihiliștilor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

nihilist, nihilistăadjectiv

  • 1. Care aparține nihilismului, privitor la nihilism; care dă dovadă de nihilism. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • format_quote Influențele formaliste și cosmopolite din literatura romînă au dus la o atitudine disprețuitoare, nihilistă, față de limba populară, față de vocabularul și structura ei gramaticală. SCÎNTEIA, 1952, nr. 2385. DLRLC
etimologie:

nihilist, nihiliștisubstantiv masculin
nihilistă, nihilistesubstantiv feminin

  • 1. Adept al nihilismului. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.