9 definiții pentru necomplet necomplect


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

NECOMPLÉT, -Ă, necompleți, -te, adj. Care nu este complet, întreg, căruia îi lipsesc una sau mai multe dintre părțile sale componente; cu lipsuri, incomplet. [Var.: necompléct, -ă adj.] – Pref. ne- + complet.

necomplet, ~ă a [At: DEX2 / V: ~ect / Pl: ~eți, ~e / E: ne- + complet] 1 Care nu este complet. 2 Căruia îi lipsesc una sau mai multe din părțile componente.

NECOMPLÉT, -Ă, necompleți, -te, adj. Care nu este complet, întreg, căruia îi lipsesc una sau mai multe dintre părțile sale componente; cu lipsuri, incomplet. [Var.: necompléct, -ă adj.] – Ne- + complet.

NECOMPLÉCT, -Ă adj. v. necomplet.

NECOMPLÉCT, -Ă adj. v. necomplet.

necomplect, ~ă a vz necomplet


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

necomplét adj. m., pl. necompléți; f. sg. necomplétă, pl. necompléte


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

NECOMPLÉT adj. v. fragmentar.

NECOMPLET adj. fragmentar, incomplet, parțial. (Publicarea ~ a unei opere.)

Intrare: necomplet
necomplet adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • necomplet
  • necompletul
  • necompletu‑
  • necomple
  • necompleta
plural
  • necompleți
  • necompleții
  • necomplete
  • necompletele
genitiv-dativ singular
  • necomplet
  • necompletului
  • necomplete
  • necompletei
plural
  • necompleți
  • necompleților
  • necomplete
  • necompletelor
vocativ singular
plural
necomplect adjectiv
adjectiv (A2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • necomplect
  • necomplectul
  • necomplectu‑
  • necomplectă
  • necomplecta
plural
  • necomplecți
  • necomplecții
  • necomplecte
  • necomplectele
genitiv-dativ singular
  • necomplect
  • necomplectului
  • necomplecte
  • necomplectei
plural
  • necomplecți
  • necomplecților
  • necomplecte
  • necomplectelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

necomplet necomplect

etimologie:

  • Prefix ne- + complet.
    surse: DEX '09