9 definiții pentru necăsătorit


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

NECĂSĂTORÍT, -Ă, necăsătoriți, -te, adj. Care nu este căsătorit; celibatar. – Pref. ne- + căsătorit.

necăsătorit, ~ă a [At: MINEIUL (1776), 173v1/34 / Pl: ~iți, ~e / E: ne- + căsătorit] 1 Care nu este căsătorit Si: celibatar. 2 (Pop; d. viață, trai) Care este specific unui celibatar.

NECĂSĂTORÍT, -Ă, necăsătoriți, -te, adj. Care nu este căsătorit; celibatar. – Ne- + căsătorit.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

necăsătorít adj. m., pl. necăsătoríți; f. necăsătorítă, pl. necăsătoríte

necăsătorít adj. m., pl. necăsătoríți; f. sg. necăsătorítă, pl. necăsătoríte


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

NECĂSĂTORÍT s., adj. 1. s., adj. v. celibatar. 2. adj. liber. (Fata e ~.)

NECĂSĂTORIT s., adj. 1. s., adj. burlac, cavaler, celibatar, flăcău, holtei, (pop. și fam.) becher, (Transilv.) frășcău. (Un bărbat ~.) 2. adj. liber. (Fata e ~.)

Intrare: necăsătorit
necăsătorit adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • necăsătorit
  • necăsătoritul
  • necăsătoritu‑
  • necăsători
  • necăsătorita
plural
  • necăsătoriți
  • necăsătoriții
  • necăsătorite
  • necăsătoritele
genitiv-dativ singular
  • necăsătorit
  • necăsătoritului
  • necăsătorite
  • necăsătoritei
plural
  • necăsătoriți
  • necăsătoriților
  • necăsătorite
  • necăsătoritelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

necăsătorit

etimologie:

  • Prefix ne- + căsătorit.
    surse: DEX '09