2 intrări
12 definiții
din care- explicative DEX (7)
- ortografice DOOM (3)
- jargon (1)
- enciclopedice (1)
Explicative DEX
nautiloide sfp vz nautiloidee
NAUTILOIDE s. n. pl. Ordin de cefalopode fosile și actuale cu cochilia externă împărțită în mai multe compartimente. [Pr.: na-u-] – Din fr. nautiloïdées.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de cornel
- acțiuni
NAUTILOIDE s. n. pl. ordin de cefalopode cu cochilia spiralată și compartimentată; fosile și actuale: nautilul. (< fr. nautiloïdés)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
NAUTILOIDE n. Ordin de cefalopode cu cochilia externă compartimentată. [Sil. -na-u-] /<fr. nautiloïdies
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
NAUTILOID, nautiloide, s. n. (La pl.) Ordin de cefalopode fosile și actuale cu cochilia externă împărțită în mai multe compartimente; (și la sg.) animal care face parte din acest ordin. [Pr.: na-u-] – Din fr. nautiloïdées.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
nautiloidee sfp [At: DN3 / P: ~lo-i-de-e / V: ~ide / E: fr nautiloïdées] 1 Ordin de cefalopode fosile și actuale, cu cochilie spiralată și compartimentată în interior. 2 (Șls) Animal care face parte din ordinul cefalopodelor (1).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
NAUTILOIDEE s.n. pl. Ordin de cefalopode fosile și actuale, cu cochilia spiralată și compartimentată în interior, avînd ca tip nautilul; (la sg.) animal din acest ordin. [Pron. -lo-i-de-e, sg. invar. / < fr. nautiloïdées, cf. lat. nautilus – barcă, gr. eidos – aspect].[1]
- Considerate greșite: cuvântul-titlu, pronunția și indicația etimologică. Încadrarea corectă la nautiloid, nautiloide. — tavi
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Ortografice DOOM
nautiloid (desp. na-u-) s. n., pl. nautiloide
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
nautiloid (na-u-) s. n., pl. nautiloide
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de gall
- acțiuni
nautiloid s. n. (sil. na-u-), pl. nautiloide
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Jargon
NAUTILO- „nautil, moluscă cefalopodă”. ◊ gr. nautilos „marinar, navigator” > fr. nautilo-, engl. id. > rom. nautilo-. □ ~ide (v. -id), s. n. pl., ordin de cefalopode fosile și actuale, apărute în paleozoic, cu cochilie spiralată și compartimentată, avînd ca tip nautilul.
- sursa: DETS (1987)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
Enciclopedice
NAUTILOÍDE (< fr. {i}; lat. nautilus „nautil” + gr. eidos „aspect”) s. n. pl. Ordin de cefalopode (ex. nautilul) fosile sau actuale (Nautiloidea).
- sursa: DE (1993-2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
- silabație: na-u-
substantiv neutru (N1) Surse flexiune: DOOM 3 | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
nautiloid, nautiloidesubstantiv neutru
- 1. Ordin de cefalopode fosile și actuale cu cochilia externă împărțită în mai multe compartimente. DEX '09 DEX '98 DN MDN '00 NODEX DETS
- 1.1. Animal care face parte din acest ordin. DEX '09 DN
-
etimologie:
- nautiloïdées DEX '09 DEX '98 DN MDN '00 NODEX