13 definiții pentru nărtos

Explicative DEX

NĂRTOS, -OASĂ, nărtoși, -oase, adj. (Rar) Cu nasul mare; năsos, năsut. ♦ Fig. Mândru; arogant. – Cf. nărtilă.

NĂRTOS, -OASĂ, nărtoși, -oase, adj. (Rar) Cu nasul mare; năsos, năsut. ♦ Fig. Mândru; arogant. – Cf. nărtilă.

nărtos, ~oasă a [At: ALECSANDRI, T. 154 / Pl: ~oși, ~oase / E: ns cf nărtilă] (Mol) 1 Năsos (1). 2 (Fig) Mândru. 3 (Fig) Arogant.

NĂRTOS adj. iron. Cu nasul mare, năsos; fudul, îngîmfat: astăzi acela-i mai cuminte care-i mai ~ (ALECS.) [lat. vulg. *narĭtosus=narinosus].

NĂRTOS, -OASĂ, nărtoși, -oase, adj. (Rar) Cu nasul mare, năsos; p. ext. fudul, mîndru, îngîmfat; arogant, țîfnos. Acela-i mai cu minte, care-i mai nărtos. ALECSANDRI, T. 154.

nărtos a. cu nasul mare: astăzi acela-i mai cuminte, care-i mai nărtos AL. [Formațiune analogică din nară (cf. pieptos, spătos)].

nărtós, -oásă adj. (d. nare, nărĭ, cu sufixu din burtos saŭ alt cuv.). Fam. Rar. Năsos, cu nasu mare. Fig. Pretențios.

Ortografice DOOM

nărtos (rar) adj. m., pl. nărtoși; f. nărtoasă, pl. nărtoase

nărtos (rar) adj. m., pl. nărtoși; f. nărtoasă, pl. nărtoase

nărtos adj. m., pl. nărtoși; f. sg. nărtoasă, pl. nărtoase

Sinonime

NĂRTOS adj. v. fudul, grandoman, infatuat, încrezut, înfumurat, îngâmfat, megaloman, mândru, năsos, orgolios, semeț, trufaș, țanțoș, vanitos.

nărtos, -oasă adj. (reg.; despre oameni) 1 v. Fudul. Grandoman. Infatuat. Închipuit, Încrezut. Înfumurat. Îngâmfat. Mândru. Megaloman. Orgolios. Prezumțios. Semeț. Suficient. Trufaș1. Țanțoș. Vanitos. 2 v. Năsos.

nărtos adj. v. FUDUL. GRANDOMAN. INFATUAT. ÎNCREZUT. ÎNFUMURAT. ÎNGÎMFAT. MEGALOMAN. MÎNDRU. NĂSOS. ORGOLIOS. SEMEȚ. TRUFAȘ. ȚANȚOȘ. VANITOS.

Tezaur

NĂRTOS, -OASĂ adj. (Prin Mold.) Năsos; fig. mîndru (I 3), fudul, arogant. Ce rîdeți voi, măi! Nu știți că astăzi acela-i mai cuminte care-i mai nărtos? alecsandri, t. 154. cf. pamfile, j. II, 156, pascu, s. 332. Era nărtos, de nu puteai să-i ajungi cu prăjina la nas. com. din piatra neamț, cf. coman, gl., alrm ii/i mn 5, 6838/455, 514. – pl.: nărtoși, -oase. – cf. nărtilă.

Intrare: nărtos
nărtos adjectiv
adjectiv (A51)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • nărtos
  • nărtosul
  • nărtosu‑
  • nărtoasă
  • nărtoasa
plural
  • nărtoși
  • nărtoșii
  • nărtoase
  • nărtoasele
genitiv-dativ singular
  • nărtos
  • nărtosului
  • nărtoase
  • nărtoasei
plural
  • nărtoși
  • nărtoșilor
  • nărtoase
  • nărtoaselor
vocativ singular — —
plural — —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

nărtos, nărtoasăadjectiv

etimologie:
  • cf. nărtilă DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.