14 definiții pentru nard


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

NARD s. m. 1. Nume dat mai multor specii de plante erbacee originare din regiunea munților Himalaia (Nardostachys); spec. plantă cu rădăcina scurtă și groasă, fibroasă și foarte aromată, cu frunze moi și flori roșii-purpurii (Nardostachys iatamansi). 2. Esență parfumată extrasă din rădăcina de nard (1). – Din ngr. nárdos.

nard1 sm [At: VARLAAM, C. 66 / V: (înv) nardos sn / Pl: nct / E: ngr νάρδος] 1 Plantă erbacee originară din regiunea Munților Himalaia (Nardostachys). 2 (Spc) Plantă erbacee cu rădăcina scurtă, groasă, fibroasă și foarte aromată, cu frunze moi și cu flori roșii-purpurii (Nardostochys iatamansi). 3 Esență parfumată extrasă din rădăcina de nard1 (2) și folosită în trecut.

NARD s. m. 1. Nume dat mai multor specii de plante erbacee originare din regiunea munților Himalaia (Nardostachys); spec. plantă cu rădăcină scurtă și groasă, fibroasă și foarte aromată, cu frunze moi și flori roșii-purpurii (Nardostachys iatamansi). 2. Esență parfumată extrasă din rădăcina de nard. – Din ngr. nárdos.

NARD s. n. Nume dat mai multor specii de plante erbacee originare din regiunea Himalaia (Nardostachys). ♦ Parfum extras din rădăcina uneia dintre aceste specii (Nardostachys Jatamansi), folosit mult în trecut.

NARD s.m. Plantă graminee originară din regiunea Himalaia. ♦ Parfum fin extras din această plantă. [< fr. nard, cf. lat. nardus].

NARD s. m. 1. nume dat unor specii de plante originare din regiunea munților Himalaia; (spec.) plantă cu rădăcina scurtă, groasă, fibroasă și foarte aromată, cu flori roșii-purpurii. 2. esență parfumată din rădăcina de nard (1). (< fr. nard, lat. nardus, gr. nardos)

NARD m. 1) Plantă erbacee exotică, cu rădăcină foarte aromată, utilizată în industria parfumurilor. 2) Substanță aromatică extrasă din rădăcina acestei plante. /<ngr. nárdos

nard m. (lat. nardus și nardum, d. vgr. nárdos). Un fel de unsoare aromatică pe care ceĭ vechĭ o scoteaŭ din rădăcina uneĭ plante aromatice. Nard indian, o graminee aromatică din India. Nard celtic, un fel de valeriană.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

nard (-duri), s. n. – Plantă erbacee din reg. Himalaia, esență parfumată din rădăcina acestei plante. – Var. (înv.) nardos. Mgr. νάρδος. Sec. XVI.


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

nard s. m. Esență parfumată extrasă din rădăcina plantei cu același nume și folosită mult în trecut (amintită și în Noul Testament), când Iisus a fost ultima dată în Betania (Marcu 14, 3). – Din gr. nardos.

Intrare: nard
substantiv masculin (M5)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • nard
  • nardul
  • nardu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • nard
  • nardului
plural
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

nard

  • 1. Nume dat mai multor specii de plante erbacee originare din regiunea munților Himalaia (Nardostachys).
    surse: DEX '09 DLRLC DN
    • 1.1. prin specializare Plantă cu rădăcina scurtă și groasă, fibroasă și foarte aromată, cu frunze moi și flori roșii-purpurii (Nardostachys iatamansi).
      surse: DEX '09
  • 2. Esență parfumată extrasă din rădăcina de nard.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN

etimologie: