15 definiții pentru narativ
din care- explicative (8)
- morfologice (4)
- relaționale (2)
- specializate (1)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
NARATIV, -Ă, narativi, -e, adj. Care aparține narațiunii, privitor la narațiune, specific narațiunii. – Din fr. narratif.
NARATIV, -Ă, narativi, -e, adj. Care aparține narațiunii, privitor la narațiune, specific narațiunii. – Din fr. narratif.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de claudia
- acțiuni
narativ, ~ă a [At: NEGULICI / Pl: ~i, ~e / E: fr narratif] 1-2 Care aparține narațiunii (1-2). 3-4 Care se referă la narațiune (1-2). 5-6 Care este propriu narațiunii (1-2).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
NARATIV, -Ă, narativi, -e, adj. Care ține de narațiune, propriu narațiunii, de povestire. Stil narativ. Gen narativ. ▭ În poezia lui Coșbuc dominează... elementul narativ, epic. GHEREA, ST. CR. III 366.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
NARATIV, -Ă adj. De narațiune, cu caracter de narațiune, propriu narațiunii. [Cf. lat. narrativus, fr. narratif].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
NARATIV, -Ă adj. cu caracter de narațiune. (< fr. narratif)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
NARATIV ~ă (~i, ~e) Care are caracter de narațiune; propriu narațiunii. /<fr. narratif
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
narativ a. ce ține de narațiune: gen narativ.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
* naratív, -ă adj. (lat. narrativus). Care ține de narațiune: genu narativ.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
narativ1 adj. m., pl. narativi; f. narativă, pl. narative
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
+narativ2 s. n.
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
narativ adj. m., pl. narativi; f. narativă, pl. narative
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
narativ adj. m., pl. narativi; f. sg. narativă, pl. narative
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
NARATIV adj. v. epic.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
NARATIV adj. (LIT.) epic. (Lucrare de factură ~.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
NARATIV, -Ă adj. (cf. lat. narrativus, fr. narratif): în sintagmele imperativ narativ, imperfect narativ, prezent narativ și text narativ (v.).
- sursa: DTL (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
adjectiv (A1) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
narativ, narativăadjectiv
- 1. Care aparține narațiunii, privitor la narațiune, specific narațiunii. DEX '09 DEX '98 DLRLC DNsinonime: epic
- Stil narativ. Gen narativ. DLRLC
- În poezia lui Coșbuc dominează... elementul narativ, epic. GHEREA, ST. CR. III 366. DLRLC
-
etimologie:
- narratif DEX '09 DEX '98 DN