2 intrări

9 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

NĂSTURÁȘ, năsturași, s. m. Năsturel (1). – Nasture + suf. -aș.

NĂSTURÁȘ, năsturași, s. m. Năsturel (1). – Nasture + suf. -aș.

năsturaș sm [At: PĂSCULESCU, L. P. 32 / Pl: ~i / E: nasture + -aș] 1-2 (Șhp) Năsturel (1-2). 3 (Pop) Pastilă conținând o substanță medicamentoasă.

NĂSTURÁȘ, năsturași, s. m. Năsturel. Șaua frumoasă o punea. Tafturași, cu năsturași. PĂSCULESCU, L. P. 32.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

năsturáș s. m., pl. năsturáși

năsturáș s. m., pl. năsturáși


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

NĂSTURAȘ s. năsturel, (reg.) bumbișor, bumbușor. (Hăinuță cu ~.)

NĂSTURAȘ-DE-BÚBE s. v. sipică.

Intrare: năsturaș
năsturaș substantiv masculin
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • năsturaș
  • năsturașul
  • năsturașu‑
plural
  • năsturași
  • năsturașii
genitiv-dativ singular
  • năsturaș
  • năsturașului
plural
  • năsturași
  • năsturașilor
vocativ singular
plural
Intrare: năsturaș-de-bube
năsturaș-de-bube substantiv masculin
substantiv masculin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • năsturaș-de-bube
  • năsturașul-de-bube
plural
  • năsturași-de-bube
  • năsturașii-de-bube
genitiv-dativ singular
  • năsturaș-de-bube
  • năsturașului-de-bube
plural
  • năsturași-de-bube
  • năsturașilor-de-bube
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

năsturaș

etimologie:

  • Nasture + sufix -aș.
    surse: DEX '98 DEX '09

năsturaș-de-bube

etimologie: