9 definiții pentru nărtos


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

NĂRTÓS, -OÁSĂ, nărtoși, -oase, adj. (Rar) Cu nasul mare; năsos, năsut. ♦ Fig. Mândru; arogant. – Cf. nărtilă.

NĂRTÓS, -OÁSĂ, nărtoși, -oase, adj. (Rar) Cu nasul mare; năsos, năsut. ♦ Fig. Mândru; arogant. – Cf. nărtilă.

nărtos, ~oa a [At: ALECSANDRI, T. 154 / Pl: ~oși, ~oase / E: ns cf nărtilă] (Mol) 1 Năsos (1). 2 (Fig) Mândru. 3 (Fig) Arogant.

NĂRTÓS, -OÁSĂ, nărtoși, -oase, adj. (Rar) Cu nasul mare, năsos; p. ext. fudul, mîndru, îngîmfat; arogant, țîfnos. Acela-i mai cu minte, care-i mai nărtos. ALECSANDRI, T. 154.

nărtos a. cu nasul mare: astăzi acela-i mai cuminte, care-i mai nărtos AL. [Formațiune analogică din nară (cf. pieptos, spătos)].

nărtós, -oásă adj. (d. nare, nărĭ, cu sufixu din burtos saŭ alt cuv.). Fam. Rar. Năsos, cu nasu mare. Fig. Pretențios.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

nărtós (rar) adj. m., pl. nărtóși; f. nărtoásă, pl. nărtoáse

nărtós adj. m., pl. nărtóși; f. sg. nărtoásă, pl. nărtoáse


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

NĂRTÓS adj. v. fudul, grandoman, infatuat, încrezut, înfumurat, îngâmfat, megaloman, mândru, năsos, orgolios, semeț, trufaș, țanțoș, vanitos.

nărtos adj. v. FUDUL. GRANDOMAN. INFATUAT. ÎNCREZUT. ÎNFUMURAT. ÎNGÎMFAT. MEGALOMAN. MÎNDRU. NĂSOS. ORGOLIOS. SEMEȚ. TRUFAȘ. ȚANȚOȘ. VANITOS.

Intrare: nărtos
nărtos adjectiv
adjectiv (A51)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • nărtos
  • nărtosul
  • nărtosu‑
  • nărtoa
  • nărtoasa
plural
  • nărtoși
  • nărtoșii
  • nărtoase
  • nărtoasele
genitiv-dativ singular
  • nărtos
  • nărtosului
  • nărtoase
  • nărtoasei
plural
  • nărtoși
  • nărtoșilor
  • nărtoase
  • nărtoaselor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

nărtos

etimologie:

  • cf. nărtilă
    surse: DEX '98 DEX '09