2 intrări

19 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

NĂMEȚÍRE, nămețiri, s. f. (Pop.) Acțiunea de a nămeți; troienire, înzăpezire. – V. nămeți.

NĂMEȚÍRE, nămețiri, s. f. (Pop.) Acțiunea de a nămeți; troienire, înzăpezire. – V. nămeți.

nămețire sf [At: PAMFILE, VĂZD. 196 / Pl: ~ri / E: nămeți] (Pop) 1 Acoperire cu zăpadă. 2 Împiedicare a deplasării din cauza cantității mari de zăpadă căzute.

NĂMEȚÍRE s. f. (Regional) Înzăpezire, troienire.

NĂMEȚÍ, pers. 3 nămețește, vb. IV. Tranz. (Pop.) A acoperi cu multă zăpadă; a troieni, a înzăpezi. [Var.: nemețí vb. IV] – Din nămete.

NĂMEȚÍ, pers. 3 nămețește, vb. IV. Tranz. (Pop.) A acoperi cu multă zăpadă; a troieni, a înzăpezi. [Var.: nemețí vb. IV] – Din nămete.

NEMEȚÍ vb. IV v. nămeți.

nămeți vt [At: CARAGIALE, O. I, 177 / V: nămeti / Pzi: 3 ește / E: nămete] (Pop) 1 A acoperi cu multă zăpadă. 2 A împiedica ieșirea sau deplasarea cuiva sau a unui vehicul din cauza marii cantități de zăpadă căzute.

nemeți v vz nămeți[1] corectată

  1. În original, trimitere circulară: nemeți v vz nemeți. — cata

NĂMEȚÍ, pers. 3 nămețește, vb. IV. Tranz. (Regional) A acoperi cu mormane de zăpadă; a înzăpezi, a troieni. Grea zăpadă mi-a picat, Oile le-a nămețit, Dulăii mi-a risipit. ANT. LIT. POP. I 490.

A NĂMEȚÍ pers. 3 ~éște tranz. pop. (căi de comunicare, terenuri etc.) A acoperi cu nămeți; a întroieni; a înzăpezi. /Din nămete

nămețésc și nemețésc v. tr. (d. nămete). Vest. Troĭenesc. – Și înă- saŭ înnă-.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

nămețíre (pop.) s. f., g.-d. art. nămețírii; pl. nămețíri

nămețíre s. f., g.-d. art. nămețírii; pl. nămețíri

nămețí (a ~) (pop.) vb., ind. prez. 3 sg. nămețéște, imperf. 3 sg. nămețeá; conj. prez. 3 nămețeáscă

nămețí vb., ind. prez. 3 sg. nămețéște, imperf. 3 sg. nămețeá; conj. prez. 3 sg. nămețeáscă


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

NĂMEȚIRE s. înnămețire, întroienire, înzăpezire, troienire, (reg.) omețire. (~ drumurilor.)

NĂMEȚI vb. a (se) înnămeți, a (se) întroieni, a (se) înzăpezi, a (se) troieni, (reg.) a (se) omeți. (Drumurile s-au ~ după ninsoare.)

Intrare: nămețire
nămețire substantiv feminin
substantiv feminin (F107)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • nămețire
  • nămețirea
plural
  • nămețiri
  • nămețirile
genitiv-dativ singular
  • nămețiri
  • nămețirii
plural
  • nămețiri
  • nămețirilor
vocativ singular
plural
Intrare: nămeți
verb (VT401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • nămeți
  • nămețire
  • nămețit
  • nămețitu‑
  • nămețind
  • nămețindu‑
singular plural
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
a II-a (tu)
a III-a (el, ea)
  • nămețește
(să)
  • nămețească
  • nămețea
  • nămeți
  • nămețise
plural I (noi)
a II-a (voi)
a III-a (ei, ele)
  • nămețesc
(să)
  • nămețească
  • nămețeau
  • nămeți
  • nămețiseră
verb (VT401)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • nemeți
  • nemețire
  • nemețit
  • nemețitu‑
  • nemețind
  • nemețindu‑
singular plural
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
a II-a (tu)
a III-a (el, ea)
  • nemețește
(să)
  • nemețească
  • nemețea
  • nemeți
  • nemețise
plural I (noi)
a II-a (voi)
a III-a (ei, ele)
  • nemețesc
(să)
  • nemețească
  • nemețeau
  • nemeți
  • nemețiseră
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

nămețire

etimologie:

  • vezi nămeți
    surse: DEX '98 DEX '09

nămeți nemeți

etimologie:

  • nămete
    surse: DEX '09 DEX '98