10 definiții pentru mutabil


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

MUTÁBIL, -Ă, mutabili, -e, adj. (Rar) Care poate fi mutat, deplasat; care poate fi schimbat, transformat. – Din fr. mutable, lat. mutabilis.

mutabil, ~ă a [At: HELIADE, O. II, 294 / Pl: ~i, ~e / E: fr mutable, lat mutabilis] (Asr) 1 Care poate fi mutat. 2 Care se poate mișca din loc, deplasa sau schimba. 3 Care poate fi schimbat, transformat.

MUTÁBIL, -Ă, mutabili, -e, adj. Care poate fi mutat, deplasat; care poate fi schimbat, transformat. – Din fr. mutable, lat. mutabilis.

MUTÁBIL, -Ă, mutabili, -e, adj. Care poate fi mutat, care poate fi schimbat, transformat.

MUTÁBIL, -Ă adj. Care se poate schimba, muta, transforma. [Cf. lat. mutabilis, fr. mutable < lat. mutare – a schimba].

MUTÁBIL, -Ă adj. care poate fi mutat; variabil. (< fr. mutable, lat. mutabilis)

MUTÁBIL ~ă (~i, ~e) 1) Care poate fi mutat; în stare să fie supus mutării. 2) Care poate fi transformat; în stare să fie supus transformării. /<fr. mutable, lat. mutabilis

*mutábil, -ă adj. (lat. mutábilis). Care se poate schimba, modifica, altera: cele omeneștĭ îs mutabile.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

mutábil (rar) adj. m., pl. mutábili; f. mutábilă, pl. mutábile

mutábil adj. m., pl. mutábili; f. sg. mutábilă, pl. mutábile

Intrare: mutabil
mutabil adjectiv
adjectiv (A1)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • mutabil
  • mutabilul
  • mutabilu‑
  • mutabilă
  • mutabila
plural
  • mutabili
  • mutabilii
  • mutabile
  • mutabilele
genitiv-dativ singular
  • mutabil
  • mutabilului
  • mutabile
  • mutabilei
plural
  • mutabili
  • mutabililor
  • mutabile
  • mutabilelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

mutabil

  • 1. Care poate fi mutat, deplasat; care poate fi schimbat, transformat.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN sinonime: variabil

etimologie: