3 intrări

30 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

MUSTEÁ, muștele, s. f. Unealtă în formă de ciocan cu care cizmarii bat talpa și cusăturile. Variante: mușteá, mușcheá (CREANGĂ, A. 81) s. f.

Mustea (Nicolae) m. cronicar moldovean, adversar al Grecilor; cronica ce i se atribue, merge dela 1662-1733.

MUSTÍ, pers. 3 mustește, vb. IV. 1. (Despre lichide) A se ivi (din abundență), a ieși la suprafață îmbibând totul. 2. A fi plin de sevă sau de alt lichid. – Din must.

MUȘTEÁ, muștele, s. f. Ciocan de cizmărie sau de cojocărie cu care se bat cusăturile sau se netezește pielea. – Din tc. mușta.

MUȘTEÁ, muștele, s. f. Ciocan de cizmărie sau de cojocărie cu care se bat cusăturile sau se netezește pielea. – Din tc. mușta.

musti [At: (a. 1749). GCR II, 45/27 / Pzi: ~tesc / E: must] 1 vt A zdrobi strugurii pentru a stoarce mustul (1) Si: a mustui (1), (reg) a mujdi2. 2 vi (D. sevă) A curge din abundență. 3 vi (D. sevă) A se întinde, îmbibând ceva. 4 vi (D. lichide) A ieși la suprafață din corpul sau din obiectul îmbibat Si: (reg) a bușni. 5 vi (Nob; d. zăpadă) A se topi câte puțin, scurgându-se. 6 vi (D. bube, răni) A secreta un lichid Si: a supura. 7 vi (Reg; d. râuri) A se umfla. 8 vi (D. materii și obiecte care absorb sau rețin lichidele) A fi îmbibat de un lichid, care țâșnește la apăsare Si: (reg) a chifti. 9 vi (D. bube, răni) A fi plin de lichid. 10 vi (Reg; d. gunoiul vitelor) A fi îmbibat de must (17). 11 vr (Pex; d. pielea de pe picioarele oamenilor sau ale animalelor) A se infecta din cauza mustului (17). 12 vr (Reg) A fermenta, a dospi.

muștea sf [At: CREANGĂ, A. 81 / V: ~șchea / Pl: ~ele / E: tc mușta] 1 Ciocan folosit de cizmari și de cojocari pentru a bate cusăturile și pentru a netezi pielea. 2 Unealtă de formă piramidală cu care se fixează pielea pentru croit. 3 (Fig) Lovitură cu pumnul.

MUSTÍ, pers. 3 mustește, vb. IV. 1. (Despre lichide) A se ivi (din abundență), a ieși la suprafață. 2. A fi plin de sevă sau de alt lichid; a fi îmbibat. – Din must.

MUSTÍ, mustesc, vb. IV. Intranz. 1. (Despre lichide) A se întinde îmbibînd, a se ivi încet peste tot. Se simțea seva primăverii mustind proaspătă în fiecare crenguță și în firul mărunt de mintă. C. PETRESCU, A. 48. [Vițele] erau retezate de la pămînt și puterea li se scurgea, mustea din coarde ca din vine tăiate. DUMITRIU, N. 249. Sînteți toți dintr-un sat? Mă rog, din toate părțile pe unde mustește păcura. POPA, V. 252. 2. A fi plin de sevă sau de alt lichid; a fi îmbibat. Pămîntul încă negru-vioriu și gol, sub care musteau semințele. C. PETRESCU, Î. II 166. ◊ (Urmat de determinări introduse prin prep. «de») Vine căldura, pămîntul mustește de apă. MIHALE, O. 300.

A MUSTÍ ~éște intranz. 1) (despre lichide) A ieși în cantitate mare la suprafață dintr-o materie îmbibată; a apărea la suprafață din abundență. 2) (despre materii, corpuri etc.) A fi îmbibat până la refuz cu un lichid (care la apăsare iese la suprafață); a fi suprasaturat cu un lichid. 3) A conține mult must, multă sevă. /Din must

mușcheà f. Mold. V. muștea: mușchea, piedecă, hașcă CR.

muștea f. 1. unealta cu care cismarul netezește pielea și bate talpa; 2. fig. pumn, lovitură; să vază sângele gălgăind sub mușteaua dușmanului. [Turc. MUȘTÈ].

mustésc v. tr. (d. must). Munt. Olt. Zdrobesc struguriĭ (mustuĭesc) cu mustuitoru ca să ĭasă mustu. V. intr. Cresc, mă unflu, vorbind de rîurĭ: Oltu mustește. Chiftesc: nisipu-ĭ mustea supt opincĭ.

mușteá f., pl. ele (turc. [d. pers.] müște, palma mîniĭ). Munt. Un fel de pisălog maĭ lat cu care cizmaru bate bĭelea. Fig. Iron. Pumn în nas și în bot. A lovi peste muștea, a lovi peste bot. – În Mold. nord mușchea. V. mujdea.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

mustí (a ~) vb., ind. prez. 3 sg. mustéște, imperf. 3 sg. musteá; conj. prez. 3 să musteáscă

arată toate definițiile

Intrare: Mustea
Mustea
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: musti (vb.)
verb (V401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • musti
  • mustire
  • mustit
  • mustitu‑
  • mustind
  • mustindu‑
singular plural
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
a II-a (tu)
a III-a (el, ea)
  • mustește
(să)
  • mustească
  • mustea
  • musti
  • mustise
plural I (noi)
a II-a (voi)
a III-a (ei, ele)
  • mustesc
(să)
  • mustească
  • musteau
  • musti
  • mustiseră
Intrare: muștea
substantiv feminin (F151)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • muștea
  • mușteaua
plural
  • muștele
  • muștelele
genitiv-dativ singular
  • muștele
  • muștelei
plural
  • muștele
  • muștelelor
vocativ singular
plural
substantiv feminin (F151)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • mustea
  • musteaua
plural
  • mustele
  • mustelele
genitiv-dativ singular
  • mustele
  • mustelei
plural
  • mustele
  • mustelelor
vocativ singular
plural
substantiv feminin (F154)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • mușchea
  • mușcheaua
plural
  • mușchele
  • mușchelele
genitiv-dativ singular
  • mușchele
  • mușchelei
plural
  • mușchele
  • mușchelelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

musti (vb.)

  • 1. (Despre lichide) A se ivi (din abundență), a ieși la suprafață îmbibând totul.
    surse: DEX '09 DLRLC attach_file 3 exemple
    exemple
    • Se simțea seva primăverii mustind proaspătă în fiecare crenguță și în firul mărunt de mintă. C. PETRESCU, A. 48.
      surse: DLRLC
    • [Vițele] erau retezate de la pămînt și puterea li se scurgea, mustea din coarde ca din vine tăiate. DUMITRIU, N. 249.
      surse: DLRLC
    • Sînteți toți dintr-un sat?... Mă rog, din toate părțile pe unde mustește păcura. POPA, V. 252.
      surse: DLRLC
  • 2. A fi plin de sevă sau de alt lichid.
    surse: DEX '09 DLRLC attach_file 2 exemple
    exemple
    • Pămîntul încă negru-vioriu și gol, sub care musteau semințele. C. PETRESCU, Î. II 166.
      surse: DLRLC
    • Vine căldura, pămîntul mustește de apă. MIHALE, O. 300.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • must
    surse: DEX '98 DEX '09

muștea mustea mușchea

  • 1. Ciocan de cizmărie sau de cojocărie cu care se bat cusăturile sau se netezește pielea.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC

etimologie: