19 definiții pentru musculatură mușchiulatură mușculatură


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

MUSCULATÚRĂ, musculaturi, s. f. Totalitatea mușchilor2 (1) corpului sau ai unui organ; sistemul muscular al corpului. [Var.: mușchiulatúră s. f.] – Din fr. musculature.

MUSCULATÚRĂ, musculaturi, s. f. Totalitatea mușchilor2 (1) corpului sau ai unui organ; sistemul muscular al corpului. [Var.: mușchiulatúră s. f.] – Din fr. musculature.

musculatu sf [At: POLIZU, P. 144/11 / V: ~schiu~, mușchiu~, (rar) mușc~ / Pl: ~ri / E: fr musculature] Totalitate a mușchilor2 (1) corpului sau ai unui organ (la oameni și animale).

MUSCULATÚRĂ, musculaturi, s. f. Mușchii corpului unui om sau al unui animal. Era pipernicit, cu brațe subțiri, fără musculatură, C. PETRESCU, Î. II 112. Vînătorii, dar Traian mai ales, în pozele, în mișcările, în expresiunea, în musculatura lor, sînt adevărați eroi de vînătoare, precum în realitate erau eroi și pe cîmpul de bătălie. ODOBESCU, S. III 76. – Variante: mușchiulatúră (CAMILAR, N. II 231), mușculatúră (C. PETRESCU, Î. II 106) s. f.

MUSCULATÚRĂ s.f. Totalitatea mușchilor corpului unui om sau al unui animal. [Var. mușchiulatură s.f. / < fr. musculature].

MUSCULATÚRĂ s. f. totalitatea mușchilor corpului. (< fr. musculature)

MUSCULATÚRĂ ~i f. Totalitate a mușchilor unui organism sau ai unui organ. [G.-D. musculaturii] /<fr. musculature[1]

  1. Var. mușchiulatură LauraGellner

musculatură f. totalitatea mușchilor corpului omenesc, al unei statue.

*musculatúră f., pl. ĭ (fr. musculature, it. muscolatura, d. lat. músculus, mușchĭu din corp). Totalitatea mușchilor: statua luĭ Ercule Farnese are o magnifică musculatură.

MUȘCHIULATÚRĂ s. f. v. musculatură.

MUȘCHIULATÚRĂ s. f. v. musculatură.

muschiulatu sf vz musculatură

mușchiulatu sf vz musculatură

mușculatu sf vz musculatură

MUȘCHIULATÚRĂ s. f. V. musculatură.

MUȘCULATÚRĂ s. f. v. musculatură.

MUȘCHIULATÚRĂ s.f. v. musculatură.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

musculatúră s. f., g.-d. art. musculatúrii; pl. musculatúri

musculatúră s. f., g.-d. art. musculatúrii; pl. musculatúri[1]

  1. Var. mușchiulatură LauraGellner
Intrare: musculatură
musculatură substantiv feminin
substantiv feminin (F43)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • musculatu
  • musculatura
plural
  • musculaturi
  • musculaturile
genitiv-dativ singular
  • musculaturi
  • musculaturii
plural
  • musculaturi
  • musculaturilor
vocativ singular
plural
mușchiulatură substantiv feminin
substantiv feminin (F43)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • mușchiulatu
  • mușchiulatura
plural
  • mușchiulaturi
  • mușchiulaturile
genitiv-dativ singular
  • mușchiulaturi
  • mușchiulaturii
plural
  • mușchiulaturi
  • mușchiulaturilor
vocativ singular
plural
mușculatură substantiv feminin
substantiv feminin (F43)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • mușculatu
  • mușculatura
plural
  • mușculaturi
  • mușculaturile
genitiv-dativ singular
  • mușculaturi
  • mușculaturii
plural
  • mușculaturi
  • mușculaturilor
vocativ singular
plural

musculatură mușchiulatură mușculatură

  • 1. Totalitatea mușchilor corpului sau ai unui organ; sistemul muscular al corpului.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN attach_file 2 exemple
    exemple
    • Era pipernicit, cu brațe subțiri, fără musculatură. C. PETRESCU, Î. II 112.
      surse: DLRLC
    • Vînătorii, dar Traian mai ales, în pozele, în mișcările, în expresiunea, în musculatura lor, sînt adevărați eroi de vînătoare, precum în realitate erau eroi și pe cîmpul de bătălie. ODOBESCU, S. III 76.
      surse: DLRLC

etimologie: