muscular, ~ă [At: MN (1836), 772/13 / V: ~șchiu~, (rar) ~șcu~ / Pl: ~i, ~e / E: fr musculaire] 1 Care aparține mușchilor² (1). 2 Privitor la mușchi² (1).

MUSCULAR, -Ă, musculari, -e, adj. Care se referă la mușchi², de mușchi. Febră musculară. Contracțiuni musculare. – Variantă: mușchiular, -ă (GHEREA, ST. CR. I 132) adj.

MUSCULAR, -Ă adj. Referitor la mușchi; al mușchilor. [Var. mușchiular, -ă adj. / < fr. musculaire].

MUSCULAR, -Ă adj. referitor la mușchi. (< fr. musculaire)

MUSCULAR ~ă (~i, ~e) Care ține de mușchi; propriu mușchilor. /<fr. musculaire^[1]

muscular a. propriu mușchilor: forță musculară.

*musculár, -ă adj. (lat. muscularis). Al mușchilor (din corp), relativ la mușchĭ: forța musculară.

mușchiular, ~ă a vz muscular

mușcular, ~ă a vz muscular

MUȘCHIULAR, -Ă adj. v. muscular.

muscular (referitor la mușchi) adj. m., pl. musculari; f. musculară, pl. musculare

muscular (referitor la mușchi) adj. m., pl. musculari; f. musculară, pl. musculare

muscular adj. m., pl. musculari; f. sg. musculară, pl. musculare^[1]

muscular

MUSCULAR, -Ă adj. Care aparține mușchilor² (1), privitor la mușchi². Dezvoltarea puterilor musculare era privită ca un dar din cele mai prețioase ale naturii. MN (1836), 77²/13, cf. VASICI, M. I, 165/13, NEGULICI. Tot ce va face pe om să cheltuiască puterea mușchiulară îi va aduce plăcere și folos. GHEREA, ST. CR. I, 132, Această trudă, dătătoare de migrene și crampe mușculare. TEODOREANU, M. II, 165. Cunoașterea centrilor musculari va permite într-o zi să se numere celulele care inervează fiecare mușchi. PARHON, O. A. I, 30. – Pl.: musculari, -e. - – Și: mușchiular, -ă, (rar) mușcular, -ă adj. – Din fr, musculaire. – Mușchiular, mușcular: prin apropiere de mușchi².