12 definiții pentru munificență

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

MUNIFICÉNȚĂ, munificențe, s. f. (Livr.) Generozitate. – Din fr. munificence, it. munificenza.

MUNIFICÉNȚĂ, munificențe, s. f. (Livr.) Generozitate. – Din fr. munificence, it. munificenza.

munificență sf [At: NEGULICI / V: (înv) ~icie~ / Pl: ~țe / E: fr munificence, it munificenza] (Asr) Generozitate.

MUNIFICÉNȚĂ, munificențe, s. f. (Franțuzism rar) Dărnicie, generozitate. Trăia din munificența celor ce petreceau cu prostia lui. GHICA, S. 326.

MUNIFICÉNȚĂ s.f. (Rar) Dărnicie, generozitate. [Cf. fr. munificence, lat. munificentia < munus – dar, facere – a face].

MUNIFICÉNȚĂ s. f. generozitate; larghețe. (< fr. munificience, it. munificenza)

munificénță f., pl. e (lat. munificentia). Dărnicie, liberalitate.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

munificență (livr.) s. f., g.-d. art. munificenței; pl. munificențe

munificénță s. f., g.-d. art. munificénței; pl. munificénțe

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

MUNIFICÉNȚĂ s. v. culanță, dărnicie, generozitate, mărinimie.

munificență s. v. CULANȚĂ. DĂRNICIE. GENEROZITATE. MĂRINIMIE.

Intrare: munificență
munificență substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • munificență
  • munificența
plural
  • munificențe
  • munificențele
genitiv-dativ singular
  • munificențe
  • munificenței
plural
  • munificențe
  • munificențelor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

munificență, munificențesubstantiv feminin

etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.