13 definiții pentru mumie

MUMÍE, mumii, s. f. Cadavru conservat printr-o îmbălsămare specială. ♦ Fig. (Depr.) Om foarte slab, foarte palid sau lipsit de vlagă. – Din ngr. múmia, it. mummia, germ. Mumie.

MUMÍE, mumii, s. f. Cadavru conservat printr-o îmbălsămare specială. ♦ Fig. (Depr.) Om foarte slab, foarte palid sau lipsit de vlagă. – Din ngr. múmia, it. mummia, germ. Mumie.

MUMÍE, mumii, s. f. Cadavru conservat printr-o îmbălsămare specială la vechii egipteni. Ca mumii egiptene stau cu toții-n scaun țepeni. EMINESCU, O. I 155. ♦ (În metafore și comparații, despre oameni) Persoană foarte slabă. Accentuat și: múmie.

mumíe s. f., art. mumía, g.-d. art. mumíei; pl. mumíi, art. mumíile

MUMÍE s. moaște (pl.), (reg.) moștină.

MUMÍE s.f. 1. Cadavru păstrat prin îmbălsămare specială la vechii egipteni.** Cadavru descărnat, conservat natural într-un sol foarte uscat. 2. (Fig.) Om lipsit de vigoare, de vivacitate; molâu. [Gen. -iei. / < germ. Mumie, cf. it. mummia, ar. mumija].

MUMÍE s. f. 1. cadavru conservat prin îmbălsămare specială (la vechii egipteni). ◊ cadavru descărnat, conservat natural într-un sol uscat. 2. (fig.) om lipsit de vigoare, de vivacitate; molâu. (< ngr. mumia, it. mummia, germ. Mumie)

múmie (mumíi), s. f. – Cadavru conservat. It. mummia, fr. momie, de unde și accentul dublu. – Der. mumifica, vb., din fr. momifier.

MUMÍE ~i f. 1) Cadavru conservat prin îmbălsămare specială. 2) fig. Persoană foarte slabă și lipsită de puteri. /<ngr. múmia, it. mummia, germ. Mumie

mumie f. 1. cadavru îmbălsămat la vechii Egipteni; 2. ființă uscată și neagră; 3. fig. om fără energie.

*mumíe f. (mlat. múmia, it. múmmia, fr. momie, germ. múmie, d. ar. mumia, care vine d. pers. mum, ceară. V. mungiŭ). Cadavru îmbălsămat la vechiĭ Egiptenĭ. Fig. Persoană foarte slabă și urîtă. – Mumiile Egiptenilor îs cafeniĭ închise și chear negre lucitoare, uscate, dure și aŭ un miros aromatic particular. Ele-s înfășurate în fășiĭ care, în cursu timpuluĭ, s’au lipit de corp ca cum ar face parte din el. Fața e bine conservată, și une-orĭ ochiĭ îșĭ maĭ păstrează forma. De ordinar, ele-s închise în lăzĭ de lemn văpsite viŭ, pe care e pictat un cap, care, în unele cazurĭ, e portretu mortuluĭ.


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

mumíe s. f., art. mumía, g.-d. art. mumíei; pl. mumíi, art. mumíile

MUMIE s. moaște (pl.), (reg.) moștină.


Definiții din dicționare neoficiale

Deoarece nu sunt editate de lexicografi, aceste definiții pot conține erori, deci e preferabilă consultarea altor dicționare în paralel.

mumie cu coviltir expr. (intl.) persoană care poartă pălărie.

Intrare: mumie
substantiv feminin (F134)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • mumie
  • mumia
plural
  • mumii
  • mumiile
genitiv-dativ singular
  • mumii
  • mumiei
plural
  • mumii
  • mumiilor
vocativ singular
plural