mulțam [At: ȚICHINDEAL, F. 342/26 / V: mol~, ~țăm, (abr) țam, țum / A și: mul~ / Pl: (3-5) ~țămuri, (rar, sm) ~țămi / E: mulțămi drr] 1-2 i Cuvânt prin care (se exprimă satisfacția, recunoștința sau) se adresează unei persoane mulțumiri pentru un dar, un serviciu, o îndatorire etc. Si: a mulțumi (4), (frm) mersi. 3 sn Formulă de politețe prin care se răspunde unei urări. 4 sn Formulă de politețe prin care se răspunde la primirea unui dar, unui serviciu etc. 5 sn (Pop; îe) Cum îi bună ziua, așa-i ~țămu Cum faci un lucru, așa ți se răspunde.

mulțam! int. Tr. mulțămim: mulțam, Doamne!

mulțăm i, sn vz mulțam

țam i, sn vz mulțam

țum i, sn vz mulțam

mulțămésc (est) și mulțumésc (vest) v. intr. (din *mulțănesc, d. mulțĭ anĭ, adică urez cuĭva să trăĭască mulțĭ anĭ). Îmĭ arăt pin vorbe recunoștința p. o îndatorire, o binefacere, un dar: ĭ-a mulțămit că l-a scăpat de primejdie. V. tr. Răsplătesc, recompensez: boĭeru l-a mulțămit c’un galben. Satisfac, las mulțămit: acest răspuns l-a mulțămit. V. refl. Îs mulțămit, nu pretind maĭ mult: țăranu Român se mulțămește cu puțin. Foarte mulțămesc! expresiune de mulțămire de multe orĭ ironică și de refuz. – Vechĭ și -imesc. Azĭ în Trans. și mulțám, mulțămesc!

mulțám (pop.) interj.

mulțám interj.

MULȚÁM interj. v. mersi, mulțumesc.

mulțam interj. v. MERSI. MULȚUMESC.

mulțám, s.n. – Formulă de politețe prin care se răspunde unei urări sau la primirea unui dar; mulțumesc. (Trans. și Maram.). – Der. regr. din mulțămi (DEX, MDA).

mulțám, s.n. – Formulă de politețe prin care se răspunde unei urări sau la primirea unui dar; mulțumesc. Termen specific în Trans. și Maram. – Din mulțămi.