2 intrări

13 definiții

din care

Explicative DEX

mugător, ~oare a vz mugitor

MUGITOR, -OARE, mugitori, -oare, adj. 1. (Despre unele animale) Care mugește (I); mugind. 2. P. anal. (Despre ape, furtuni) Care vuiește, care urlă cu putere. – Mugi + suf. -tor.

MUGITOR, -OARE, mugitori, -oare, adj. 1. (Despre unele animale) Care mugește (I); mugind. 2. P. anal. (Despre ape, furtuni) Care vuiește, care urlă cu putere. – Mugi + suf. -tor.

mugitoriu a vz mugitor

MUGITOR, -OARE, mugitori, -oare, adj. (Despre ape și despre furtuni) Care vuiește, care hăuiește puternic. Un torent ce-și prăvălește cursul de-apă peste stăvili Nu s-azvîrle printre pietre cu asalt mai mugitor. MACEDONSKI, O. I 105.

MUGITOR ~oare (~ori, ~oare) 1) (despre unele animale) Care mugește. 2) (despre vânt, valuri etc.) Care vuiește; cu proprietatea de a vui; vuitor. /a mugi + suf. ~tor

mugitor a. care mugește.

Ortografice DOOM

mugitor adj. m., pl. mugitori; f. sg. și pl. mugitoare

mugitor adj. m., pl. mugitori; f. sg. și pl. mugitoare

mugitor adj. m., pl. mugitori; f. sg. și pl. mugitoare

Sinonime

MUGITOR adj. (rar) mugind. (Cu glas ~.)

MUGITOR adj. (rar) mugind. (Cu glas ~.)

Tezaur

MUGĂTÓR, -OÁRE adj. v. mugitor.

MUGITOR, -OARE adj. Care mugește, 1. (Despre unele animale) Cf. m u g i (I). Cămila easte dobitoc . . . mugitoriu. CANTEMIR, IST. 89. II. P. a n a l. 1. (Despre elemente ale naturii, în special despre ape) Cf. mugi (II 2). Valurile rnugitoare se luptau între sine. ASACHI, S. L. II, 19. ◊ Fig. [Torentul] s-azvîrle printre pietre cu asalt. . . mugitor. MACEDONSKI, O. I, 105. Stînci mugitoare-n adînc. COȘBUC, AE. 16. 2. (Despre unele instrumente muzicale) Cf. m u g i (II 3). Marșul suna în cornuri mugătoare. BUDAI-DELEANU, Ț. 97. – Pl.: mugitori, -oare. – Și: (învechit) mugitoriu, mugătór, -oáre adj. – Mugi + suf. -tor.

Intrare: mugător
mugător
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: mugitor
mugitor adjectiv
adjectiv (A66)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • mugitor
  • mugitorul
  • mugitoru‑
  • mugitoare
  • mugitoarea
plural
  • mugitori
  • mugitorii
  • mugitoare
  • mugitoarele
genitiv-dativ singular
  • mugitor
  • mugitorului
  • mugitoare
  • mugitoarei
plural
  • mugitori
  • mugitorilor
  • mugitoare
  • mugitoarelor
vocativ singular
plural
mugător
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
mugitoriu
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

mugitor, mugitoareadjectiv

  • 1. (Despre unele animale) Care mugește. DEX '09 DEX '98
    sinonime: mugind
  • 2. prin analogie (Despre ape, furtuni) Care vuiește, care urlă cu putere. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: vuitor
    • format_quote Un torent ce-și prăvălește cursul de-apă peste stăvili Nu s-azvîrle printre pietre cu asalt mai mugitor. MACEDONSKI, O. I 105. DLRLC
etimologie:
  • Mugi + -tor. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.