mozavirie sf [At: (a. 1642) BV I, 125/10 / V: ~vire, muz~, muzăv~ / A și: (nob) mozavirie / Pl: ~ii / E: mozavir + -ie] (Înv) 1 Calomnie. 2 Dușmănie. 3 Viclenie.

mozavir sm [At: CUV D. BĂTR. I, 294 / Pl: ~i / E: tc müzevvir] (Tcî) 1 Calomniator. 2 Om viclean.

mozavire sf vz mozavirie corectat(ă)

muzavirie sf vz mozavirie

mozavír m. (turc. [d. ar.] müzevvir). Vechĭ. Rar. Calomniator. – Și ca verb mozaviresc, și ca subst. mozaviríe, și ca adj. mozavírnic: cuvinte mozavirnice.

MOZAVIRIE s. v. animozitate, bârfă, bârfeală, bârfire, bârfit, calomnie, calomniere, cleveteală, clevetire, clevetit, defăimare, denigrare, discordie, discreditare, dușmănie, învrăjbire, ostilitate, ponegreală, ponegrire, pornire, șoaptă, ură, vrajbă, vrăjmășie, zâzanie.

mozavirie s. v. ANIMOZITATE. BÎRFĂ. BÎRFEALĂ. BÎRFIRE. BÎRFIT. CALOMNIE. CALOMNIERE. CLEVETEALĂ. CLEVETIRE. CLEVETIT. DEFĂIMARE. DENIGRARE. DISCORDIE. DISCREDITARE. DUȘMĂNIE. ÎNVRĂJBIRE. OSTILITATE. PONEGREALĂ. PONEGRIRE. PORNIRE. ȘOAPTĂ. URĂ. VRAJBĂ. VRĂJMĂȘIE. ZÎZANIE.

MOZAVIRIE s. f. (ȚR) Defăimare, calomnie. De la începutul lumii au fost muzaviriia și încă pînă în ziua de astăzi tot să află. ÎNV. 1642, 14^r. Nu-l lăsă pentru muzăviriia ce muzavirise. N 1682, 25^v. Ni să cade să ne ferim de toate pizmele mele si mozaviriile. NEAGOE; cf. ÎNV. 1642, 16^r, 16^v; MARDARIE, 158, 177; BIBLIA (1688); ST LEX. 294; LEX. 1683, 50^v; ANON. CANTAC.; ANON. BRÎNCOV.; GI, 15^r; N 1727, 163^v. Variante: mozavirie (ÎNV. 1642, 14^r, 16^r, 16^v; BIBLIA (1688); NEAGOE muzăvirie (N 1682, 25^v). Etimologie: mozavir + suf. -ie. Vezi și mozavir, mozaviri. Cf. balamuție, b l o j e r i t u r ă, b l o j i t u r ă, c l e v e t ă, p o n o s.

MUZAVIRIE s. f. v. mozavirie.

MOZAVIRÍE s. f. (Învechit) Defăimare, calomnie; dușmănie, ură; viclenie. Pentru muzăvirie cum să nu muzăvirim pre niminea (a. 1642). BV I, 125/10. Ni să cade să ne ferim de toate pizmele și mozaviriile. NEAGOE, ÎNV. 102/24. Păziți-vă și vă feriți trupurile și sufletele curate de. . . muzaviria viclanului. id. ib. 191/5. Judecata lui Dumnezeu nu-l lăsă pentru mozaviria ce mozavirise pre svîntul Nifon (sfîrșitul sec. XVII). MAG. IST. IV, 251, cf. V, 128. Părrâsiți amu . . . toate clevetele (muzaviriile BIBLIA 1688). COD. VOR. 145/28. Să lipsească pizma și mozaviriia și hicleșugul din mijlocul lor. ANON. CANTAC., CM I, 194. Între celelalte mozavirii și vînzări ce-mi fac . . . au zis cătră Măria-ta. . . ANTIM, P. XXVI. Frica norodului și de mozavirii și de pîri mincinoase. VĂCĂRESCUL, IST. 277. - Accentuat și: (neobișnuit) mozávirie. KLEIN, D. 212. – Pl.: mozavirii. - Și: mozavíre (KLEIN, D. 212, LB, PONBRIANT, D.), muzăvirie, muzăvirie s. f. – Mozavir + suf. -ie.