2 intrări

17 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

MOTORIZÁT, -Ă, motorizați, -te, adj. Care utilizează tracțiune mecanică; echipat cu motor. ♦ (Substantivat, n. pl.) Unitate militară care folosește mijloace mecanizate de luptă, în special tancuri. – V. motoriza.

MOTORIZÁT, -Ă, motorizați, -te, adj. Care utilizează tracțiune mecanică; echipat cu motor. ♦ (Substantivat, n. pl.) Unitate militară care folosește mijloace mecanizate de luptă, în special tancuri. – V. motoriza.

motorizat, ~ă [At: SAHIA, U. R. S. S. 88 / Pl: ~ați, ~e / E: motoriza] 1 a Care utilizează tracțiunea mecanică. 2 a Echipat cu motor. 3 snp (Mil) Tmpe care folosesc mijloace mecanicanizate de luptă și de transport, în special tancuri.

MOTORIZÁT, -Ă, motorizați, -te, adj. Care utilizează tracțiune mecanică. Aviație, tancuri, artilerie motorizată. SADOVEANU, M. C. 92. ♦ (Substantivat, pl.) Trupă de ostași care folosesc mijloace mecanizate de luptă, în speciali tancuri. În noapte, departe, s-auzea cutremurul motorizatelor germane. CAMILAR, N. I 12.

MOTORIZÁT, -Ă adj. Cu tracțiune mecanică. // s.n.pl. Unitate militară dotată cu mijloace mecanizate de luptă, în special cu tancuri. [Cf. fr. motorisé1.

MOTORIZÁT, -Ă I. adj. echipat cu motor. II. s. n. pl. unitate militară dotată cu mijloace mecanizate de luptă (tancuri). (< fr. motorisé)

MOTORIZÁT ~tă (~ți, ~te) 1) v. A MOTORIZA. 2) Care folosește motoarele. /v. a motoriza

MOTORIZÁ, motorizez, vb. I. Tranz. A înzestra cu motor, cu tracțiune mecanică; a înlocui tracțiunea animală prin tracțiune mecanică. – Din fr. motoriser.

MOTORIZÁ, motorizez, vb. I. Tranz. A înzestra cu motor, cu tracțiune mecanică; a înlocui tracțiunea animală prin tracțiune mecanică. – Din fr. motoriser.

motoriza vt [At: DL / Pzi: ~zez / E: fr motoriser] 1 A înzestra cu motor, cu tracțiune mecanică. 2 A înlocui tracțiunea animală cu una mecanică.

MOTORIZÁ, motorizez, vb. I. Tranz. A înzestra cu tracțiune mecanică, a înlocui tracțiunea animală prin tracțiune mecanică. ♦ A echipa un vehicul cu un motor.

MOTORIZÁ vb. I. tr. A înlocui tracțiunea animală prin tracțiune mecanică; a mecaniza. ♦ A echipa un vehicul cu un motor. [< fr. motoriser, cf. germ. motorisieren].

MOTORIZÁ vb. tr. a înzestra cu motor; a mecaniza. (< fr. motoriser)

A MOTORIZÁ ~éz tranz. (vehicule) A dota cu motor; a înzestra cu tracțiune mecanică. ~ o divizie de infanterie. /<fr. motoriser

*motorizéz v. tr. (d. motor). Înzestrez cu motoare (vehicule automobile): a motoriza o artilerie. V. mecanizez.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

motorizá (a ~) vb., ind. prez. 3 motorizeáză

motorizá vb., ind. prez. 1 sg. motorizéz, 3 sg. și pl. motorizeáză

Intrare: motorizat
motorizat adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • motorizat
  • motorizatul
  • motorizatu‑
  • motoriza
  • motorizata
plural
  • motorizați
  • motorizații
  • motorizate
  • motorizatele
genitiv-dativ singular
  • motorizat
  • motorizatului
  • motorizate
  • motorizatei
plural
  • motorizați
  • motorizaților
  • motorizate
  • motorizatelor
vocativ singular
plural
Intrare: motoriza
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • motoriza
  • motorizare
  • motorizat
  • motorizatu‑
  • motorizând
  • motorizându‑
singular plural
  • motorizea
  • motorizați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • motorizez
(să)
  • motorizez
  • motorizam
  • motorizai
  • motorizasem
a II-a (tu)
  • motorizezi
(să)
  • motorizezi
  • motorizai
  • motorizași
  • motorizaseși
a III-a (el, ea)
  • motorizea
(să)
  • motorizeze
  • motoriza
  • motoriză
  • motorizase
plural I (noi)
  • motorizăm
(să)
  • motorizăm
  • motorizam
  • motorizarăm
  • motorizaserăm
  • motorizasem
a II-a (voi)
  • motorizați
(să)
  • motorizați
  • motorizați
  • motorizarăți
  • motorizaserăți
  • motorizaseți
a III-a (ei, ele)
  • motorizea
(să)
  • motorizeze
  • motorizau
  • motoriza
  • motorizaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

motorizat

  • 1. Care utilizează tracțiune mecanică; echipat cu motor.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN attach_file un exemplu
    exemple
    • Aviație, tancuri, artilerie motorizată. SADOVEANU, M. C. 92.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • vezi motoriza
    surse: DEX '09 DEX '98

motoriza

  • 1. A înzestra cu motor, cu tracțiune mecanică; a înlocui tracțiunea animală prin tracțiune mecanică.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN sinonime: mecaniza

etimologie: