2 intrări

6 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

moronci vt [At: SEVASTOS, N. 338 / Pzi: ~cesc / E: ucr морочити] (Mol; Buc) 1 A mustra. 2 A necăji. 3 A cicăli.

MORONCÍ, moroncesc, vb. IV. Tranz. (Regional) A cicăli; a mustra, a ocări.

MORONCÍ, moroncesc, vb. IV. Tranz. (Reg.) A necăji; a cicăli. – Ucr. moročyty.

moroncésc v. tr. (rut. moróčiti, a chinui, a înșela). Mold. Chinuĭesc, plictisesc, cicălesc. Olt. (moroncesc și morîncesc). Chinuĭesc, frămînt; morîncit de gîndurĭ și de părerĭ de răŭ (Ĭov. 178). Lucrez răŭ, nu fac treabă serioasă: o morîncește și el acolo, dar nu lucrează!


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

MORONCÍ vb. v. admonesta, bodogăni, certa, cicăli, dăscăli, dojeni, moraliza, mustra, plictisi, sâcâi.

moronci vb. v. ADMONESTA. BODOGĂNI. CERTA. CICĂLI. DĂSCĂLI. DOJENI. MORALIZA. MUSTRA. PLICTISI. SÎCÎI.

Intrare: moroncit
moroncit participiu
participiu (PT2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • moroncit
  • moroncitul
  • moroncitu‑
  • moronci
  • moroncita
plural
  • moronciți
  • moronciții
  • moroncite
  • moroncitele
genitiv-dativ singular
  • moroncit
  • moroncitului
  • moroncite
  • moroncitei
plural
  • moronciți
  • moronciților
  • moroncite
  • moroncitelor
vocativ singular
plural
moroncire infinitiv lung
infinitiv lung (IL107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • moroncire
  • moroncirea
plural
  • moronciri
  • moroncirile
genitiv-dativ singular
  • moronciri
  • moroncirii
plural
  • moronciri
  • moroncirilor
vocativ singular
plural
Intrare: moronci
verb (VT406)
Surse flexiune: DLRM
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • moronci
  • moroncire
  • moroncit
  • moroncitu‑
  • moroncind
  • moroncindu‑
singular plural
  • moroncește
  • moronciți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • moroncesc
(să)
  • moroncesc
  • moronceam
  • moroncii
  • moroncisem
a II-a (tu)
  • moroncești
(să)
  • moroncești
  • moronceai
  • moronciși
  • moronciseși
a III-a (el, ea)
  • moroncește
(să)
  • moroncească
  • moroncea
  • moronci
  • moroncise
plural I (noi)
  • moroncim
(să)
  • moroncim
  • moronceam
  • moroncirăm
  • moronciserăm
  • moroncisem
a II-a (voi)
  • moronciți
(să)
  • moronciți
  • moronceați
  • moroncirăți
  • moronciserăți
  • moronciseți
a III-a (ei, ele)
  • moroncesc
(să)
  • moroncească
  • moronceau
  • moronci
  • moronciseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)